Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Comunicate de presă O nouă încercare de dezinformare a opiniei publice în legătură cu Catedrala Mântuirii Neamului

O nouă încercare de dezinformare a opiniei publice în legătură cu Catedrala Mântuirii Neamului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Comunicate de presă
Data: 08 Septembrie 2010

În legătură cu opiniile exprimate în comunicatul de presă cu titlul "Catedrala Mântuirii Neamului - o necesitate practică?", dat publicităţii de Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) în ziua de 6 septembrie 2010, Patriarhia Română reaminteşte următoarele:

1. Chiar dacă Legea nr. 261/ 2005 cu modificările ulterioare prevede sprijn de la bugetul de Stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, ţinând cont de actuala criză economică, în ziua de 3 iunie 2010, Patriarhia Română a adus la cunoştinţa opiniei publice faptul că, pentru edificarea viitoarei Catedrale patriarhale, fondurile necesare vor fi obţinute printr-o linie de creditare de la una sau mai multe bănci. Creditul va avea o perioadă de graţie până la finalizarea construirii Catedralei şi va fi rambursat din donaţiile credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate. În acelaşi timp, Patriarhia Română a anunţat că pentru construirea noii Catedrale patriarhale faza "la roşu", costurile sunt estimate la aproximativ 100 milioane de euro.

Ca atare, este nedemnă încercarea de manipulare a opinei publice de către ASUR care în comunicatul de presă din 6 septembrie 2010, afirmă în mod tendenţios că viitoarea Catedrală patriarhală "va fi construită cu bani care ar urma să provină, într-o proporţie semnificativă, de la bugetul de Stat…", ascunzând adevărul că majoritatea contribuabililor la bugetul de Stat sunt românii creştini ortodocşi (87%).

2. Noua Catedrală patriarhală reprezintă, în mod indiscutabil, o necesitate practică, liturgică şi misionară şi un simbol al demnităţii naţionale.

Numai cine slujeşte sau participă la momente solemne de ordin liturgic şi la ceremonii oficiale bisericeşti în actuala Catedrală patriarhală, iniţial biserică mănăstirească din secolul al XVII-lea (1656 - 1658), cunoaşte marile şi multiplele dificultăţi pe care le creează lipsa acută de spaţiu în desfăşurarea normală a slujbelor religioase. Situaţia devine extrem de critică mai ales când slujesc împreună cei aproape 60 de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din ţară şi din diaspora română sau când participă aici delegaţi ai altor Biserici Ortodoxe surori şi asistă şi reprezentanţi ai unor confesiuni creştine din ţară şi străinătate.

Chiar şi în duminicile obişnuite, mai ales în timpul anotimpului rece sau în căldura toridă a verii, este mai mult decât penibilă situaţia în care mame, purtând copii în braţe, sunt nevoite să stea afară în picioare pentru a participa la Sfânta Liturghie din cauza lipsei acute de spaţiu. În plus, actuala Catedrală patriarhală nu permite adăugarea de scaune pentru multe persoane în vârstă sau pentru cei bolnavi.

3. Terenul situat în Calea 13 Septembrie nr. 4-60, sect. V, Bucureşti, destinat exclusiv construirii Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, atribuit legal în proprietate Patriarhiei Române de către Statul român reprezintă un act de dreptate, iar nu un privilegiu, aşa cum, în mod tendenţios, susţin cei ce se opun construirii catedralei. Terenul atribuit în proprietate Patriarhiei Române reprezintă o reparaţie morală pentru cele trei biserici demolate din zona Dealului Arsenalului, Spirea Veche, Izvor şi Alba-Postăvari şi cele două lăcaşuri de cult translate pe alte amplasamente mascate de blocuri, Mihai-Vodă şi Schitul Maicilor, pentru a se construi, în perioada regimului comunist, actuala clădire a Palatului Parlamentului. Ca atare, atribuirea în proprietate Patriarhiei Române a terenului pentru construirea unei catedrale patriarhale de utilitate publică reprezintă un act reparatoriu şi responsabil din partea legiuitorului. Beneficiarii catedralei vor fi, în primul rând, credincioşii din Bucureşti, dar şi români pelerini din ţară şi străinătate.

În urma obţinerii autorizaţiei de construire emisă de către Primăria sectorului V Bucureşti, în ziua de 3 septembrie 2010, în prezenţa ierarhilor Sfântului Sinod şi a celorlalţi membri ai noii Adunări Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat o slujbă de binecuvântare a începerii lucrărilor de organizare a şantierului pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. La acest moment solemn au participat şi români ortodocşi din Republica Moldova şi din Ucraina, care şi-au exprimat bucuria lor că lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului vor începe în scurt timp.

În prezent, la amplasamentul din Calea 13 Septembrie nr. 4-60, sect. V, Bucureşti, au început lucrările de organizare de şantier, iar în paralel, continuă demersurile pentru deschiderea liniei de creditare şi pentru selectarea constructorului, urmând ca, ulterior, să demareze construirea propriu-zisă a catedralei.

Considerăm nedemnă şi antidemocratică atitudinea celor care persecută Biserica Ortodoxă Română pentru că îşi construieşte o catedrală (situaţie nemaiîntâlnită în cazul construirii de lăcaşuri de cult de către alte confesiuni creştine din România), de vreme ce, potrivit Constituţiei României şi Legii cultelor (489/2006), în ţara noastră Cultele religioase sunt autonome şi sunt sprijinite de către Stat. Acesta "recunoaşte Cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale" (art. 7, alin. 1). Ca atare, Statul sprijină activitatea Cultelor pentru contribuţia acestora la viaţa societăţii cu atât mai mult, cu cât Biserica nu demolează, ci este creatoare şi de valori culturale şi edilitare care rămân pentru totdeauna în patrimoniul cultural-naţional al României.

Patriarhia Română are dreptul şi responsabilitatea de a a construi viitoarea Catedrală patriarhală, indiferent de complexele şi interesele oculte ale celor care, cu ostilitate, încearcă pe orice cale să împiedice construirea acesteia în Bucureşti - singura capitală a unei ţări membre a Uniunii Europene fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa şi demnitatea poporului ei.

În acelaşi timp, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor celor care au sprijinit-o în ultimii trei ani în finalizarea demersurilor care au culminat cu obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi celor care o vor sprijini la construirea acesteia, rugând pe Dumnezeu să binecuvinteze pe cei care iubesc frumuseţea sufletului credincios şi a bisericilor născute din credinţă şi dărnicie.

 

Citeşte mai multe despre:   CMN  -   Catedrala Națională