Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Documentar Un mare om ce ne-ar fi fost atât de necesar azi: Victor Babeș

Un mare om ce ne-ar fi fost atât de necesar azi: Victor Babeș

Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 24 Mar, 2020

În asemenea vremuri dificile, realizăm cât de importantă e munca bacteriologilor și epidemiologilor, de aceea se cuvine să ne amintim valorile extraordinare pe care le-a avut România în aceste domenii. Circa 12,5 milioane de pagini de internet trimit la Victor Babeș. Un institut național (primul de cercetare științifică și medicală din Balcani), o universitate, spitale din București, Timișoara, Craiova, o clinică privată, un muzeu memorial, străzi din Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Baia Mare, Câmpina, București, un bulevard în Timișoara, toate acestea îi poartă astăzi cu mândrie numele.

Născut la Viena, la 4 iulie 1854, și plecat la Domnul în ziua de 19 octombrie 1926, în București, Victor Babeș a avut o carieră medicală excepțională. A studiat Medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul. Rezultatele lui Louis Pasteur l-au atras spre microbiologie, drept care a plecat la Paris, unde a lucrat chiar cu Pasteur, apoi cu Victor Cornil, împreună cu care a publicat, în 1885, primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat „Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”. „Nu Babeș a învățat ceva de la mine, ci eu am câștigat mult de la dânsul. E foarte priceput și plin de erudiție, iar dacă acum a fost numele meu alături de al său pe cartea pe care am scos-o, nu am făcut-o pentru că aș fi contribuit la ea cu știința mea, ci mai mult pentru că numele meu este mai cunoscut” - iată o declarație excepțională a lui Cornil, într-o scrisoare către dr. N. Kalinderu.

Ulterior, Victor Babeș a lucrat la Berlin, în laboratorul lui Rudolf Virchow și cel al celebrului Robert Koch, descoperitorul bacilului tuberculozei. A ajuns profesor asociat de histopatologie la Universitatea din Budapesta, după care tatăl lui l-a rugat să vină la București, că este nevoie de el. A venit în țară și a devenit profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie a Facultății de Medicină, recent înființată.

A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene (peste 50, după alte surse). A descoperit clasa de paraziți care cauzează „febra de Texas” la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate, contribuind decisiv la medicina veterinară.

În 1892 a publicat, împreună cu Gheorghe Marinescu, fondatorul Școlii Românești de Neurologie, și Paul Blocq, neuropatolog francez, un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos și a pus la punct sinteza microbiologiei cu histopatologia.

A publicat peste 1.300 de lucrări. A introdus vaccinarea antirabică în România și s-a situat printre pionierii ideilor moderne asupra antibioticelor. Chiar dacă primul vaccin împotriva turbării fusese descoperit de Pasteur, românul a perfecționat metodele de tratament și azi în lume se folo­sește tratamentul antirabic al lui Babeș.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost în același timp membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare.

Foarte important atunci, ca și acum, Victor Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației. Între altele, studiind cauzele pelagrei, a subliniat esența socială a acesteia, spunând: „Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini națio­nale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor”.

De asemenea, a fost un pionier al medicinei profilactice, abordând probleme precum alimentarea cu apă a localităților și, nota bene, or­ganizarea științifică a luptei antiepidemice. Tare mult ar fi fost de folos azi lumii întregi, care se luptă cu noul coronavirus!

O schimbare de destin

Pe strada Andrei Mureşanu nr. 14A din Bucureşti se află casa sa memorială, o clădire din cărămidă, construită la sfârşitul anilor ’20. Nu este cea în care a locuit, dar aici i-au fost aduse obiectele de către fiul său, Mircea, din apartamentul Institutului „Victor Babeş”, în care a locuit familia. Mircea Babeș a donat parterul şi o parte din obiectele care îi aparţinuseră savantului Victor Babeş, la sfatul marelui Constantin Ion Parhon, pentru ca imobilul să nu fie rechi­ziționat de către comunişti. Casa a devenit muzeu în urma testamentului soţiei lui Mircea Babeş, Sofia, care a lăsat, în 1986, atât colecţia integrală de obiecte şi documente aparţinând familiei savantului, cât şi întregul imobil pentru a fi transformat în casă memorială.

Paradoxal, Victor Babeș visase să devină... artist. Dar misiunea lui s-a dovedit a fi alta și și-a îndeplinit-o cu strălucire, devenind celebru în Europa înainte de a împlini 30 de ani. A primit nu mai puțin de trei premii din partea Academiei Franceze, a inventat metode de diagnostic valabile și azi, a descoperit microorganisme care îi poartă numele.

Se spune că schimbarea de destin s-a produs după ce sora cea mică, Alma, a murit de tuberculoză la 14 ani. Fratele ar fi fost atât de impresionat, încât ar fi jurat să vindece oameni. Adevărat sau nu, cert e că în acel an s-a retras de la Facultatea de Arte din Budapesta, unde se înscrisese.

Fratele mai mic al lui Victor Babeș, Aurel, a fost chimist și a lucrat împreună cu savantul la Institutul din București. Fiul lui Aurel, Aurel A. Babeș, a urmat tra­diția familiei și a devenit cercetător. El a demonstrat primul că depistarea cancerului de col uterin se poate face prin studierea secre­ției. Cercetările au fost continuate de Papanicolau, drept care metoda poartă numele acestuia și nu al nepotului lui Victor Babeș.

Prețuindu-ne înaintașii, valorile naționale, facem nu doar un act de necesară recuperare. Este premisa pentru un comportament cât mai responsabil. Când știi cu ce boli cumplite s-a luptat un om ca Victor Babeș, parcă nu mai e atât de stresant când ți se recomandă să stai mai mult în casă și să te speli bine pe mâini...

Citeşte mai multe despre:   Victor Babes  -   coronavirus