Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Documentar Ziua de cinstire a credinței care duce la mântuire

Ziua de cinstire a credinței care duce la mântuire

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 24 Feb, 2018

În Duminica Ortodoxiei, sărbătorim restabilirea cultului sfintelor icoane de către Patriarhul Metodie al Constantinopolului, din încredinţarea Sfintei Teodora, Împărăteasa Bizanţului. Evenimentul sărbătorit a avut loc la 11 martie 843, când a fost organizată pentru prima oară cinstirea solemnă a dreptei credinţe în cea dintâi duminică din Postul Mare. Mâine sărbătorim biruinţa Ortodoxiei și a cinstirii sfintelor icoane în care se sintetizează întreaga învăţătură a Bisericii.

În Duminica Ortodoxiei, pornind de la evenimentul istoric al restaurării cultului icoanelor, Biserica ne deschide în fapt un orizont mult mai cuprinzător: acela al tainei dreptei credinţe. Părintele Efrem Simonopetritul spune: „Duminica Ortodoxiei a fost rânduită de Sfinții Părinți pentru a-i întări pe credincioși în cre­dința ortodoxă, pentru a-i lumina pe toți cei ce duc lupta cea duhovnicească, pentru a-i păzi de ereziile mai vechi sau mai noi și a le arăta singura cale dreaptă pe care se cuvine să o urmeze ca să se mântuiască; calea Adevărului pe care de veacuri Biserica noastră Ortodoxă o urmează nea­bătut”. În această duminică este important să reafirmăm rolul Bisericii Ortodoxe de păstrătoare a adevărului de credinţă în decursul istoriei creştine. Biserica Ortodoxă este singura păstrătoare a dreptei credinţe creştine, așa cum a fost dată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi vestită lumii de Sfinţii săi Apostoli şi statornicită de Sfinţii Părinţi în Sinoadele Ecumenice. În acest sens, Biserica „una, sfântă, sobornicească si apostolească” este Biserica Ortodoxă, despre care părintele Efrem Simonopetritul ne spune: „Biserica Ortodoxă are încredințarea că reprezintă Biserica cea «una, sfântă, sobornicească și apostolească», pe care o mărturisim în Simbolul de cre­dință. Adevărul Ortodoxiei este unul, unitar și unificator, având caracter sobornicesc și diacronic. Ortodoxia nu este o simplă deno­minațiune creștină, ci însuși Adevărul întrupat al Bisericii, adevărul Trupului lui Hristos, pe care Dumnezeu l-a oferit omului. Este darul dumnezeieștii Iconomii, care îi responsabilizează pe credincioși pentru a păstra pacea și unitatea dintre ei. Firea Bisericii constă tocmai în unitatea credincioșilor ei”.

Începuturile Bisericii Ortodoxe se află în prima comunitate din Ierusalim, constituită în ziua Cincizecimii la Pogorârea Duhului Sfânt. De atunci, Biserica Ortodoxă s-a dezvoltat de-a lungul a două milenii, mărturisind adevărul de credinţă și dovedind că este Biserica cea `una, sfântă, sobornicească şi apostolească”. Părintele Efrem Filotheitul spune: „Ortodoxia este adevărul de­spre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu Cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-au exprimat mai târziu cugetul şi inima dumnezeiescului Pavel. Aşa cum l-au descris ucenicul iubirii şi alţi apostoli şi evanghelişti cu lumina cerească a Sfântului Duh. Ortodoxia este acea sinteză minunată dintre dogmă şi obiceiuri, dintre teorie şi practică.”

„Ortodoxia răspunde perfect necesităţilor spirituale de azi”

Viaţa şi credința primei comunităţi din Ierusalim au determinat în mod decisiv istoria ulterioară a Ortodoxiei, care își mărturisește apostolicitatea sa în Crezul formulat la Sinoadele I şi II Ecumenice de la Niceea (325) și Constantinopol (381). Elementele constitutive centrale ale apostoli­cității credinței sunt în Biserica Ortodoxă următoarele: credința în Dumnezeu Tatăl, Creatorul; în Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu întrupat, mort, Înviat și înălțat la ceruri, pentru noi și a noastră mântuire; în Duhul Sfânt, ca Mângâietor al Bisericii; în învierea morților și viața veșnică; în prezența liturgică și euharistică a lui Hristos; în viața de comuniune și iubire a membrilor săi; în așteptarea Mântuitorului ca Judecător al viilor și al morților la Judecata cea de Apoi. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Ortodoxia este identică în credinţa şi cultul ei cu conţinutul de credinţă şi de cult al creştinismului originar. Dar faptul paradoxal şi absolut autentic este că, fiind în esenţă prelungirea credinţei, cultului şi spiritualităţii Bisericii de la început, Ortodoxia răspunde totuşi perfect necesităţilor spirituale de azi ale popoarelor care au păstrat-o”. În acest sens, astăzi, Biserica cea una, a începuturilor primei comunităţi creştine din Ierusalim, există istoric în Biserici Ortodoxe naționale, care împreună formează Biserica Ortodoxă. Vorbim în secolul XXI de Biserica Ortodoxă din România, din Rusia, din Grecia, din Serbia, din Bulgaria, din Cipru, din Polonia, din Ţinuturile Cehiei şi Slovaciei, de Patriarhiile istorice ale Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului, toate aceste Biserici Autocefale formând ceea ce numim Ortodoxia Universală, adică Biserica Ortodoxă. Unitatea Bisericilor Autocefale Ortodoxe este dată de mărturisirea aceleiași credințe, de săvârșirea acelorași acte liturgice, precum și de respectarea ace­lorași canoane. Ea se manifestă concret în comuniunea dintre ierarhii lor, exprimată liturgic, fiecare întâi­stătător al unei Biserici Autocefale îi pomenește pe cei­lalți la Sfânta Liturghie, mărturisind astfel comuniunea de credinţă şi unitatea Bisericii. Ortodoxia universală se defineşte ca Biserica adevărată, care reprezintă comunitatea creștină a celor care trăiesc plenar adevărurile de credinţă vestite lumii de Sfinţii Apostoli şi mărturisite de Teologia Patristică, prin Sinoadele Ecumenice.

Întruparea lui Hristos face posibilă reprezentarea lui Dumnezeu în icoane

Între anii 325 și 787 au avut loc cele şapte Sinoade Ecumenice, evenimente de o importanță co­vâr­șitoare pentru definirea și delimitarea Ortodoxiei de curentele eretice venite din interior sau exterior. În această perioadă de patru secole și jumătate au fost definite dogma Sfintei Treimi și dogma hristologică. Această definire nu a însemnat însă o inven­ție teologică teoretică a credinței, ci o definire a ceea ce Biserica trăia și credea de veacuri. Egalitatea și consubstanțialitatea dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, faptul că Fiul este născut din veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt purces din Tatăl din veșnicie au devenit piloni normativi ai credinței. Că în Iisus Hristos firea divină și cea umană sunt unite într-un singur Ipostas sau Persoană, că există două voințe sau lucrări în Persoana Sa, că taina acestei uniri permite reprezentarea sau circumscrierea Dumnezeului Celui necircumscris în icoană au reprezentat, de asemenea, adevărurile fundamentale ale credinței creș­tine ortodoxe dintotdeauna şi până astăzi. Sarcina noastră în timpurile pe care le trăim este de a păstra nealterate aceste adevăruri fundamentale ale credinţei noastre ortodoxe şi aşa să le transmitem generaţiilor următoare de creştini ortodocşi.

Lucrarea Ortodoxiei proprie fiecărui veac este de a păstra modul viețuirii adus de Hristos în lume și de a propovădui până la marginile pământului bucuria Evangheliei Lui spre a dobândi toţi mântuirea, adică viaţa veşnică. De aceea, Duminica Ortodo­xiei nu este pur și simplu o sărbătoare, ci un prilej de aducere- aminte pentru fiecare ortodox, pentru noi toți, a faptului că lumea noastră, societatea noastră, trebuie să-L vestească pe Hristos ca Domn şi Mântuitor al lumii.

În prima duminică din Postul Mare Biserica ne cheamă să fim mărturisitori în lume ai dreptei credinţe pe care am moştenit-o de moşii şi strămoşii noştri şi în acelaşi timp să-i cinstim pe toți cei care s-au arătat credincioși de-a lungul veacurilor, întrucât ei sunt cei care ne-au transmis neștirbită adevărata credinţă ce conduce către mântuire, şi anume Ortodoxia.