Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 04 Noiembrie 2019

- Perspectiva pentru bisericile de lemn monument istoric nu este îmbucurătoare, susţin specialiştii citați de Punctul.ro, motivul fiind lipsa fondurilor pentru stoparea degradării, după cum a declarat Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş: „Cele mai multe biserici de lemn din judeţul Mureş se află într-o stare rezonabilă, dar perspectiva acestora nu stă sub cele mai bune auspicii, în absenţa fondurilor care să facă posibile intervenţii și care să nu ducă la degradări grave, aici referindu-ne în primul rând la repararea acoperişurilor de şindrilă”. Băciuţ a editat, de altfel, primul „Dicţionar de monumente istorice. Biserici de lemn, din judeţul Mureş”, care cuprinde toate cele 54 de biserici de lemn din lista monumentelor istorice.

- Stiridiaspora.ro semnalează descoperirea că fundația clădirii în care se află sediul unei bănci bucu­reștene nu este din ciment, ci dintr-un zid gros de cărămidă. Cercetătorii au ajuns la concluzia că acolo a existat o biserică, ridicată în anii 1564-1565. Cunoscut inițial drept „Biserica lui Ghiorma Banul”, după numele ctitorului ei, locașul a fost denumit ulterior „Biserica Grecilor”, iar în apropiere a fost construit Hanul Greci, ale cărui ziduri au ieșit la lumină în urma săpăturilor arheologice. Infor­mația face parte dintr-o interesantă in­vestigație cu titlul „Bucu­reștiul de peste vestigii: ce ascunde orașul de azi”. Straturile suprapuse ale ora­șului, ascunse până nu demult sub Bucureștiul de astăzi, relatează documentarul, au fost scoase la lumină de săpăturile arheologice începute din anul 2007, înainte de începerea lucrărilor de reabilitare a Centrului Istoric. „O adevărată comoară stă, de sute de ani, sub clădirile și străzile din această zonă a Capitalei. Nimeni nu s-ar fi gândit, până atunci, că sucursala Lipscani a Băncii Comerciale Române ascunde sub pământ un cimitir vechi de câteva secole. Straturile depuse, unul peste altul, au lăsat ascunse mai multe epoci ale Bucureştiului, de la cel balcanic la cel bizan­tino-fanariot, până la «Micul Paris», a cărui frumusețe o putem admira și astăzi.”

- Conform site-ului noi.md, care citează Moscow Times, postul TV rusesc SPAS va lansa primul reality-show bisericesc. Persoanele care vor participa la emisiune vor avea anumite sarcini, de exemplu să curețe biserica, să facă mâncare și lumânări, să lucreze la ferma mănăstirii și să se roage. Emisiunea va fi filmată pe o insulă din regiunea Tver, unde se află Mănăstirea Nilov. Membrii reality- show-ului vor fi filmați cum își trăiesc viața monahală și cum „găsesc răspunsuri la întrebările care-i frământă de mult timp”. Totodată, aceștia vor avea întâlniri cu preoți, conducerea mănăstirii și invitați celebri. Deși mănăstirea este doar pentru bărbați, la emisiune se pot înscrie și femei. Filmările urmează să înceapă în luna noiembrie.