Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Revista presei

Revista presei

Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 31 Ian, 2020

- Deșteptarea relatează „povestea incredibilă” a unei biserici maramureşene din Bacău, construită de meşterii locali după modelul bisericilor de lemn moldoveneşti din secolele XV-XVI, care a fost trimisă la marea expoziţie de la Vatican, organizată cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare. La întoarcerea în ţară, a fost amplasată în diferite locuri, apoi a fost donată Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, ajungând în curtea Casei Memoriale „Nicu Enea”. A fost sfinţită de un sobor de preoţi, în frunte cu, pe atunci, Arhiereul-vicar Ioachim Băcăuanul, cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Din păcate, a început să se degradeze, iar Inspectoratul pentru Cultură şi Culte a amendat complexul muzeal, pe motiv că amplasarea s-a făcut fără aprobare.

- Și Gazeta de Sud povestește istoria unei biserici, Madona Dudu, din Craiova, obiectiv în cadrul proiectului „Moştenirea religioasă dincolo de graniţă”. Poartă acest nume deoarece o icoană a Sfintei Fecioare Maria a fost găsită, în secolul 17, într-un dud, iar acolo a fost ridicată ulterior biserica. A fost construită în stil brâncovenesc, între 1758-1760, pe locul unei vechi bisericuţe din lemn. În 1841, a fost demolată, căci după cutremurul din 1838 se ruinase complet, iar între anii 1842 şi 1844 a fost refăcută în stilul barocului austriac. Devenit neîncăpător, sfântul locaş a fost dărâmat în 1913, în locul său fiind ridicată actuala biserică, în stil neo-bizantin. A jucat un important rol cultural şi filantropic de-a lungul timpului.

- Turnul Sfatului publică un interviu cu pr. Cristian Vaida, secretarul Mitropoliei Ardealului, despre proiectele Bisericii în 2020: o grădiniță, un centru de zi pentru vârstnici, înființarea unui serviciu de ambulanță socială, extinderea conceptului de cantină socială. În 2019, IPS Mitropolit Laurențiu a inițiat în municipiul Sibiu proiectul „Fericiți cei milostivi!”, prin care circa 130 de oameni nevoiaşi primesc la domiciliu gratuit masa de prânz, pregătită și ambalată la Cantina „Sfântul Stelian”. „Dorim să consolidăm acest proiect, să-l dezvoltăm și, în măsura posibi­lităților, să-l extindem și în alte localități din județ. Săptămâna trecută, IPS Laurențiu a inițiat și prezentat un nou proiect social-filantropic, «O mână întinsă aproapelui nostru», prin care dorim să distribuim continuu alimente și îmbrăcăminte pentru cei nevoiași, prin intermediul parohiilor și protopopiatelor din județul Sibiu.”