Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Lumina educaţiei Lumina Educației – o rază din Lumina Bisericii

Lumina Educației – o rază din Lumina Bisericii

Un articol de: Alexandru Mălureanu - 23 Feb, 2019

Cu ocazia împlinirii a 4 ani de la apariția suplimentului lunar Lumina Educației, al Ziarului Lumina, realizat în cooperare cu Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române, mulțumim tuturor autorilor care ne-au fost alături și care au înțeles importanța existenței unor pagini dedicate educației religioase și activităților educaționale desfășurate de Biserica Ortodoxă Română. La ceas aniversar, vă prezentăm câteva mesaje de încurajare și felicitare din partea colaboratorilor noștri fideli, nădăjduind ca bucuria și lumina cunoștinței de Dumnezeu să fie spre folosul duhovnicesc al cititorilor noștri.

Printre cuvintele cele mai frumoase din vocabularul unei limbi, cred că cel care exprimă sentimentele cele mai profunde este cel de lumină. În acest sens al frumuseții și mesajului simbolic transmis, cuvântul acesta definește un titlu editorial, Lumina Educației. Este o sintagmă ce se adresează în scris tuturor iubitorilor de cunoaștere, atât din sfera învățământului teologic și religios, cât și din alte domenii ale științei și educației.

Am salutat cu mare entuziasm această apariție editorială acum patru ani și ne-am bucurat în tot acest răstimp de o bogăție de daruri informaționale și de promovare a noului în sfera culturii. De altfel, poate că un mare rol îl are acest supliment în promovarea și păstrarea identității național-culturale și tradiționale, valori nemuritoare ce contribuie la dezvoltarea sănătoasă a noii generații de tineri dornici de cunoaștere și adevăr.

Acum la ceas aniversar adresăm o urare de viață lungă și apariții editoriale care să răspundă mereu dorințelor de mai bine și frumos.” (Pr. Gheorghe Dogaru, Inspectoratul Școlar al Municipiului București)

Sănătatea trupească şi sufletească a unui popor este dată de educaţie. Numai acţiunea ei poate conduce la luminarea cugetului, la dezvoltarea virtuţilor sau la putinţa de a depăşi obstacolele vieţii. Comenius spunea că suntem înzestraţi încă de la naştere cu seminţele cunoaşterii, ale religiozităţii şi ale moralităţii, doar că acestea trebuie cultivate permanent prin gesturi simple, dar constante. Şi iată că Lumina Educaţiei, suplimentul care a împlinit patru ani de existenţă, a contribuit cu multă bucurie la concretizarea cuvintelor marelui pedagog. Subiectele abordate au fost de la oameni pentru oameni, de la suflet la suflet. Lumina Educației realizează comuniunea celor care vor să se înalţe prin cuvânt. Adresat fie profesorilor sau elevilor, fie părinţilor, bunicilor sau copiilor, suplimentul este o lectură vie, adaptată provocărilor actuale. Prin apariţia sa doreşte să vină mereu în întâmpinarea cititorilor săi, susţinând astfel educaţia şi frumosul.” (Prof. Cristina Benga, Colegiul German ,,Goethe”)

Trăim din plin dictatura mediocrității. A unei mediocrități agresive, plină de falsă indignare. Nimic nu mai este cum ar trebui să fie. Fără ca cineva să știe cum trebuie să fie de fapt. Căci primejdia unei patologii a diversității - cum minunat o intuia Petru Creția - a născut intoleranța, tăgăduirea dreptului la existență al Celuilalt, resimțit nu doar ca străin, ci chiar ca dușman, numai pentru că este altfel (Eseuri morale). Așa a ajuns Dumnezeu dușmanul mediocrilor, diversioniștilor diversității rupte de sens, al colportorilor de experimente educaționale obtuze, în ciuda trâmbițatului lor liberalism. Și pentru că Dumnezeu este dușmanul, Biserica nu putea fi prietenă. Educația religioasă, respirația pedagogică a credinței, nu putea evita contactul cu virusul halucinant al prejudecăților încremenite. Pentru cel crescut fără oră de religie în cunoașterea informală, dar nu fără Dumnezeu, nevoia susținerii educației religioase a devenit efort de primă linie, coeficient de misiune zero. Cum ar putea înțelege taina acestei urgențe cei cărora le pare naivă educația spirituală, umanismul în forma sa antică (gramatică, retorică, geometrie) ori resentimentarii supărați pe credința celor care o au. Căci, nu-i așa, lipsa de credință nu e o problemă. Doar prezența credinței în conștiința cuiva este o problemă care trebuie eradicată. Poate de aceea era nevoie de Lumina Educației. Nu doar ca scriitură, cât ca sens în susținerea unui demers apologetic. Cu reușitele ori nereușitele sale, suplimentul acesta este un semnal că nu sunteți singuri, ca profesori creștini, nu neapărat numai profesori de religie. Că diversitatea de opinie nu e un delict, ci mediul dezvoltării coerente a unui proiect de cunoaștere, că nu putem admite - ca școală și educatori - calomnierea Bisericii drept element de cultură civică... Căutând să ne lămurim propriile porniri împotriva neputinței oamenilor din Biserică de a se ridica la chemarea Evangheliei, nu avem voie să uităm că suntem prinși în propria neputință. Dar nu facem din jignirea Bisericii punctul forte al programului cinic de suspendare a încrederii oamenilor în Dumnezeu. Risipiți într-o rețea educațională cu motivări stâlcite în bătaia de joc a lumii, rezistența educatorului creștin poate spori numai din trăirea sa cu Hristos, Învățătorul. Uneori înfrânți, târâți dinaintea curților cu jurii falși ai democrației de pripas, inventariați deja în tablele XL ale izolării, avem un singur țel. Redescoperirea Luminii care ține Taina Educației la îndemâna noastră, a oamenilor pentru care a educa înseamnă mai mult decât manifestarea puterii ori urii. Puterea care decurge din folosul educației nu este agresivă, ci poartă cu sine tainica înflorire a vocațiilor, temeinica profesionalizare a preocupărilor oamenilor care vor mai binele oamenilor. Sper din inimă ca Lumina Educației să crească și pentru acest ideal, luminând Taina Educației”. (Pr. Constantin Necula, Facultatea de Teologie Ortodoxă Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu)

Se împlinesc patru ani de când Ziarul Lumina ne oferă suplimentul Lumina Educației. Patru ani în care am putut citi despre activitatea smerită, dar plină de roade, a profesorilor de religie. Ne-am hrănit din cele mai frumoase inițiative prin care lumina lui Hristos a ajuns mai aproape de inima elevilor noștri. Un nor de mărturii izvorâte din participarea la diferite proiecte și programe, desfășurate în parteneriat sau cu sprijinul Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române și al Arhiepiscopiei Bucureștilor, ne-a adus puterea de a ne continua lucrarea. Și nu este ușor să sădim în sufletele elevilor credința, dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele, nădejdea că vom putea pune, împreună, temelia unei lumi în care principiile de viață creștine să fie la loc de cinste. Dar exemplele de bună practică ale colegilor, prezentate în acest supliment, ne-au demonstrat că se poate.

Aceste zile în care trăim, cu provocările și încercările lor, sunt timpul potrivit pentru a pune mereu început bun, cu fiecare generație de elevi. Rezultatele tinerilor, pline de entuziasmul vârstei, creativitatea lor, bucuria de a păși pe urmele Domnului ne-au mișcat și ne-au motivat. Am citit despre întâlnirea lor cu Hristos, fie prin pelerinaje și excursii, fie prin activitatea filantropică, în curăția și frumusețea unei inimi de copil, dăruind și altuia mai puțin avut, fie printr-o frumoasă manifestare a trăirii, a credinței materializate în participarea la slujbe sau în realizări artistice, icoane, poezii, colinde.

În paginile acestui supliment am găsit multe idei generoase, proaspete, inovatoare pentru activitatea la catedră, variante inedite de aplicare a unor metode de predare. Mulțumesc colectivului de redacție pentru tot efortul și dăruirea. Cuvintele pe care le trăiesc la acest ceas aniversar, privind activitatea și lucrarea ce se face prin suplimentul Lumina Educației sunt ale Domnului: ,,nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 15-16). La mulți ani!” (Prof. Mihaela Ghițiu, Colegiul Național ,,Ion Neculce”)

Biserica a avut totdeauna în misiunea ei și componenta educațională, aceasta venind în urma calității Mântuitorului Iisus Hristos de Învățător. Ca atare, ea a fost preocupată de educarea poporului credincios, de luminarea lui în lumina învățăturii Mântuitorului, transmisă pe linie apostolică, prin Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Creștinismul privește ignoranța ca pe un păcat și, atunci, firesc era ca Biserica să facă acest efort educativ. În vremurile mai vechi, când știința de carte era puțină, această instruire s-a realizat prin înțelepciunea textelor liturgice, prin învățătură directă de la altar, prin zugrăvirea bisericilor, care spunea despre conținutul credinței. Mai târziu, bisericile au fost cele care au gestionat primele școli. Preoții și dascălii au fost primii intelectuali ai satelor. Este normal ca această preocupare să fie prezentă și astăzi, răspunzând unor provocări specifice.

Lumina Educației a apărut ca urmare a unei necesități. În primul rând, aceea ca toţi cei preocupați de problemele de educație și de soarta învățământului românesc, îndeosebi de a celui religios, în aceste vremuri atât de tulburi, în care asaltul ateismului militant este unul dur, să aibă o tribună de la care să exprime opinii, să-și împărtășească experiențele pozitive, să propună anumite soluții. Această năzuință încearcă să o împlinească redacția publicației prin punerea în dezbatere a unor teme de mare actualitate, prin invitarea unor personalități ale domeniului și în alte chipuri. O țintă principală și principială este descoperirea căilor și mijloacelor pedagogice prin care mesajul ideatic al Bisericii să ajungă la conștiința elevilor și să le modeleze caracterul, astfel încât ei să devină fii de nădejde ai neamului lor și lucrători ai binelui în viața socială a țării. O alta o constituie demonstrarea continuă a necesității învățării religiei ca materie ale cărei învățături sunt benefice pentru toți și pentru toată viața.

Cred că trebuie luată foarte serios în considerare educația prin frumusețe. Și militat pentru ea. În orice lucru și în orice făptură poate fi descoperită o poveste frumoasă, captivantă. Frumusețea este cea mai îndrituită ca să deschidă porți către inteligență și înțelegere, reprezintă calea cea mai captivantă de învățătură, la absolut orice materie, dar cu atât mai mult la cele ce țin de credință. Așadar, educație prin frumusețe, educație întru frumusețe. În continuare, motivațiile științifice să se adauge cu pace și cu temei, pecetluind convingerea.

Patru ani nu sunt mulți deloc. Sunt ani în care Lumina Educației și-a potrivit pașii și și-a așezat făgașul. Pe parcursul lor, a avut de purtat, împreună cu colaboratorii ei apropiați, câteva bătălii grele. Cu decență și cu argumente. Mă gândesc îndeosebi la afirmarea necesității existenței orelor de religie în Curriculum-ul școlar sau la demonstrarea rolului binefăcător al religiei într-o temeinică construcție sănătoasă a unei familii. Dar au fost și altele aparent mai mici. În acest sens, Lumina Educației se poate mândri cu destule reușite.

Ce putem să-i dorim la această vârstă încă fragedă? Să găsească temele cele mai stringente și mai incitante și să le pună cu mult curaj într-o dezbatere reală. Să reușească să fie o punte de legătură între profesori, elevi și părinți, între învățământul general și cel religios. Nu în ultimul rând, îi dorim să ajungă la câți mai mulți destinatari. În sensul acesta, poate că ne-am putea gândi la o prezență în fiecare școală, prin intermediul profesorilor de religie. Să pună mereu în evidență faptul că în Biserică scopul final al educației nu se mărginește la simple diplome, iar în prelungire, la promovări vanitoase, ci țintește perfecționarea duhovnicească a omului, ceea ce reprezintă mai mult decât una intelectuală sau profesională. Așadar, ajutor de la Dumnezeu și spor în toate, întru mulți ani!” (Costion Nicolescu, teolog, etnolog și scriitor)

Mântuitorul Hristos le spune Apostolilor Săi că ei sunt «lumina lumii». Suplimentul Lumina Educației, asemenea Sfinților Apostoli, își asumă această lucrare duhovnicească, întrucât prin articolele sale urmează porunca Domnului și aduce lumină și bucurie în viețile și sufletele cititorilor săi.

În lumea de azi este foarte greu să-ți găsești echilibrul și tihna sufletească. Într-o lume în care realitatea virtuală și postările pe rețelele de socializare sunt la mare căutare și apreciate este foarte important să găsești modele reale, care te pot determina să viețuiești frumos. Din punctul meu de vedere, misiunea acestui supliment este să ne prezinte aceste modele. Vedetele suplimentului nu sunt vipurile, nici persoanele mediatizate de mass-media și nici marii câștigători ai premiilor Oscar, ci Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului, sfinții - ei sunt modelele noastre spirituale și morale, ei sunt cei care ne întind mâna și ne ajută să ne ridicăm când suntem la pământ, ei ne mângâie când suntem deznădăjduiți, ei ne vorbesc prin exemplul personal și ne îndrumă cu blândețe și răbdare. De aceea, consider că Lumina Educației ne luminează mințile, ne bucură sufletele, ne încarcă cu daruri duhovnicești prin articolele sale și mulțumim pentru aceasta.

La ceas aniversar, urez mulți ani luminoși, cu multe bucurii și binecuvântări, întregii echipe a suplimentului Lumina Educației!” (Prof. Cristiana Achim, Colegiul Național Spiru Haret”)