Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Lumina educaţiei Pregătirea Sărbătorii Pascale în şcoală

Pregătirea Sărbătorii Pascale în şcoală

Un articol de: Ziarul Lumina - 30 Mar, 2019

Ne aflăm în timpul Postului Mare, perioadă în care ne pregătim atât trupește, cât și sufletește pentru întâmpinarea cu bucurie a marelui praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Dată fiind importanța sărbătorii, și pregătirea trebuie să fie pe măsură pentru toți creştinii: copii, tineri, adulți și bătrâni.

Fiecare dintre sărbătorile din timpul anului are importanța ei, amintindu-ne de diferite persoane sau evenimente care au avut un rol marcant pentru întreaga istorie a mântuirii noastre. Dar sărbătoarea creștină nu este doar o simplă aducere-aminte, ci ea trebuie privită ca un prilej de trăire a evenimentului pe care îl sărbătorim.

De la Duminica Vameșului și a Fariseului, continuând cu celelalte duminici din Marele Post, Biserica ne poartă printr-o călătorie duhovnicească în care ni se prezintă exemple grăitoare pentru cultivarea virtuților, precum: rugăciunea smerită, milostenia, dreapta credință, postirea, într-un cuvânt, pocăința. Toate acestea au ca scop pregătirea creștinului pentru întâlnirea cu Hristos - Mântuitorul lumii.

Odată cu sosirea primăverii duhovniceşti, avem ocazia să intensificăm rugăciunea, privind mai mult înlăuntrul nostru și plângând pentru păcatele noastre, spre a dobândi fericirea promisă de Domnul Hristos - Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia”(Matei 5, 4).

Astfel, în prima săptămână a acestui post, precum și în joia din săptămâna a cincea, participăm la Denia Canonului cel Mare, slujbă deosebit de profundă, alcătuită de Sfântul Andrei Criteanul, care ne cheamă pe toți la pocăință, învățându-ne să ne rugăm cu smerenie, pe tot parcursul postului: „Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă”.

Postul Mare culminează cu Săptămâna Sfintelor Pătimiri, care nu este una de post obișnuit, ci una de meditație duhovnicească și împreună-călătorie cu Fiul lui Dumnezeu pe drumul suferinței, până pe Golgota, urcând cu El pe Cruce, murind cu El și înviind împreună cu El.

Cunoscând îndemnul Domnului Hristos, Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu”(Marcu 10, 14), adresat și nouă, trebuie să înțelegem că Împărăția lui Dumnezeu este a celor care au inimile curate, precum cele ale copiilor. În acest sens, perioada Postului Mare este un prilej pentru noi toţi de a ne îndrepta și de a ne apropia de Dumnezeu.

Biserica a acordat dintotdeauna o grijă aparte educației copiilor. Atât studiul religiei în școli, cât și activitatea de catehizare desfășurată de preoți în locașurile de cult sunt căi prin care se lucrează la modelarea sufletească a celor tineri. Sufletul copilului este precum o țarină cu pământ fertil care, cultivată cu semințele sfintelor învățături ale lui Hristos, la vremea cuvenită, va rodi însutit, sporind în virtuți. Bine știind faptul că tânărul de azi este adultul de mâine, suntem datori să conștientizăm că educația reprezintă acel factor care stă la baza formării sale, atât în plan intelectual, cât și în plan duhovnicesc.

Momentul Împărtăşirii elevilor

Momentul unirii cu Fiul lui Dumnezeu prin Sfânta Împărtășanie este punctul culminant de trăire duhovnicească pentru fiecare creștin cu inimă de copil, dar cu atât mai mult pentru copiii cu suflete curate, asemenea celor chemați de Domnul Hristos. De aceea, în Postul Mare, mulţi elevi doresc să meargă la biserică pentru a se spovedi și împărtăși.

Domnu' de religie, domnuâ de religie, peste câteva săptămâni sunt Paștile! Când mergem la biserică să ne împărtășim?”, sunt cuvintele pe care le aud cel mai des la școală, atunci când mă întâlnesc cu îîngerașii” de la clasele primare, înainte de Sfintele Paști. Totodată, sunt cuvintele care îmi dau putere și mă alimentează în misiunea de profesor de religie. Şi pregătim acest moment al Împărtăşirii din timp, în așa fel încât cei mici să înțeleagă valoarea unirii cu Hristos. Toți copiii știu că în dimineața respectivă nu trebuie să mănânce și să bea nimic, pentru a-L primi pe Hristos în sufletele lor așa cum se cuvine.

Între timp, după ce se primește aprobarea directorului școlii, se ia legătura cu părintele paroh al bisericii din apropiere pentru a se stabili ziua și ora în care se va merge cu copiii. Un rol important îl au și doamnele învățătoare. Dânsele îi vor anunța pe părinții copiilor despre această activitate duhovnicească, însoțindu-l pe profesorul de religie. De fiecare dată am fost însoțiți și de câțiva părinți, lucru mai mult decât îmbucurător.

Momentul în care ajungem în curtea bisericii este unul foarte frumos. Părintele îi întâmpină pe copii, îi invită în sfântul locaş, apoi le spune câteva cuvinte despre locul în care se află și despre ceea ce va urma să se întâmple, totodată, făcându-i conștienți de valoarea Tainei Sfintei Împărtășanii. După rânduiala cuvenită, toți copiii așteaptă cu răbdare momentul în care părintele iese din Sfântul Altar ținând în mâini Trupul și Sângele Domnului. Este clipa în care trebuie să mediteze asupra felului sincer și curat de a-L primi pe Însuși Hristos în chipul Sfintei Împărtășanii.

Activităţi potrivite Postului Mare

Ultima săptămână de școală dinaintea Sfintelor Paști este dedicată unor teme care au legătură exclusiv cu acest mare praznic. Astfel, profesorul le prezintă elevilor de la clasele primare ultima parte a vieții pământești a Domnului Iisus Hristos, începând de la Sâmbăta lui Lazăr și continuând cu Săptămâna Sfintelor Pătimiri, moartea pe Cruce și Învierea Sa din morți. La clasele gimnaziale ne axăm pe citirea din Sfânta Scriptură, observând la fiecare dintre cei patru evangheliști cum sunt prezentate ultimele evenimente din viața Mântuitorului, culminând cu Învierea.

Această săptămână trebuie marcată și cu activităţi, precum: ateliere de creație pentru încondeiat ouă, expoziții de icoane, dar și cântece religioase. Copiii mai talentați pot compune poezii care au ca temă persoane sau întâmplări specifice perioadei pascale.

Participarea la deniile din Săptămâna Mare ne face părtași cu Hristos pe drumul spre biruință. Atât cei mici, cât și cei mari participă cu emoție și evlavie la aceste frumoase slujbe, de care își vor aminti toată viaţa.

Pregătirea copiilor pentru marele praznic al Învierii Domnului este la fel de importantă ca și cea a adulților, Sfintele Paști fiind o sărbătoare pentru întreaga umanitate, o sărbătoare a bucuriei și a biruinței vieții asupra morții. În formarea religioasă a celor mici, profesorul de religie și părinții trebuie să fie parteneri, întrucât ei sunt modelele cele mai la îndemână pentru copii. Participarea constantă la Sfânta Liturghie, la Sfânta Taină a Spovedaniei și a Sfintei Euharistii trebuie să nu lipsească din viața creștinului adult, mai ales în perioada Postului Mare, și astfel acesta se va face un model viu și vrednic de urmat pentru micul creștin.

Noaptea de Înviere şi ecoul ei în sufletele copiilor

Abia aștept să vină Paștile, să particip la denii și în special la Prohod. Eu mă împărtășesc de mai multe ori în timpul anului, mai ales la Paști. Sfânta Împărtășanie mă ajută să mă apropii mai mult de Dumnezeu, îmi sporește credința și îmi dă putere să trec peste toate situațiile dificile” (Maria, clasa a III-a)

Sâmbătă după-amiază dorm puțin ca să fiu odihnită pentru slujba de Înviere. La ora 11 noaptea, alături de bunica mea, plec la biserică. Acolo mă întâlnesc cu câțiva prieteni, unii colegi de clasă, iar alții vecini de bloc. După ce preotul iese cu Lumina Sfântă și o împarte tuturor, unii oameni se retrag la casele lor, însă eu și bunica rămânem până la sfârșit. După ce luăm Sfintele Paști, toți cei prezenți ieşim din biserică la locul amenajat și ciocnim ouă roșii spunând Hristos a înviat! și răspunzând cu Adevărat a înviat!, apoi gustăm din bunătățile pregătite. Suntem ca o mare familie” (Eveline, clasa a II-a).

Eu merg la biserică în fiecare duminică alături de familia mea. La Înviere mergem cu toții și abia aștept ca la miezul nopții părintele să iasă cu Sfânta Lumină. Pentru mine este cel mai important moment din noaptea aceea. De fiecare dată simt că lumina mea nu este mai puțin importantă decât cea a părintelui. Apoi stăm la slujba de Înviere, până la trei dimineața. Noaptea de Înviere este una cu totul specială” (Sofia, clasa a III-a). (Prof. George Cristian Mitru)