„Unde nu este pocăinţă, nu este nici dor de sfinţenie”

Credincioșii ortodocși au intrat începând cu săptămâna aceasta în Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a citit luni, 11 martie, în cea dintâi zi din post, prima parte a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în cadrul slujbei Pavecerniței Mari, săvârșită la Catedrala Patriarhală. La final, Patriarhul României a vorbit despre înţelesurile duhovniceşti și binefacerile postului, precum şi despre importanţa pocăinţei într-o lume secularizată.

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat faptul că Postul Sfintelor Paşti reprezintă o perioadă a pocăinţei, care luminează viaţa noastră. „Postul Sfintelor Paşti este luminător al Botezului şi al vieţii creştine. El ne aduce în faţă icoana cea luminoasă a Botezului sau haina luminoasă pe care am primit-o de la Botez, dar pe care noi adesea o pătăm prin păcate. Această haină trebuie curăţită prin botezul lacrimilor, prin pocăinţă. Deci, în această perioadă noi retrăim vocaţia sau programul Botezului, de unire cu Hristos, după ce ne lepădăm de satana şi de toate lucrurile lui. Când ne spovedim, ne lepădăm de faptele, de gândurile şi de cuvintele noastre rele şi ne unim cu Hristos prin Sfânta Împărtăşanie. De aceea, în această perioadă a Postului Mare noi ne spovedim mai des şi ne împărtăşim mai des, ca să înţelegem că fără această pocăinţă şi întoarcere la Dumnezeu nu putem creşte spiritual sau duhovniceşte, potrivit programului duhovnicesc de lepădare de satana, adică de păcat şi de tot ceea ce este neplăcut lui Dumnezeu, şi de unire cu Hristos şi de creştere în vieţuirea sfântă”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Postul Sfintelor Paşti are în centrul lui pe Mântuitorul Iisus Hristos, Cel răstignit şi înviat. „Prin Botez noi murim împreună cu Hristos, murim faţă de păcat, şi înviem împreună cu Hristos, adică înviem la o viaţă nouă, la o viaţă sfântă. Postul Sfintelor Paşti nu face referire la evenimente din Vechiul Testament, ci la izbăvirea pe care ne-a adus-o Mântuitorul Hristos, izbăvirea de păcat, de diavol, de moarte şi de iad. Deci, Hristos este centrul postului creştin. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: «Căci Paştele nostru, Hristos, S-a jertfit pentru noi» (1 Corinteni 5, 7). Când ne pregătim pentru Sfintele Paşti, avem tot timpul gândul la Hristos Cel răstignit, biruitorul păcatului, al iadului şi al morţii, şi la Hristos Cel înviat”, a subliniat PF Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a vorbit şi despre motivele pentru care postim, subliniind că postul este o ofrandă adusă lui Dumnezeu. „Postul în Ortodoxie este un post al bucuriei, el este o jertfă, o ofrandă de sine, liber acceptată, ca semn de iubire pentru Domnul Hristos. Postim pentru că-L iubim pe Mântuitorul Iisus Hristos. El a postit 40 de zile în pustia Carantaniei, a respins ispitele lăcomiei, ale stăpânirii asupra lumii materiale şi ale slavei deşarte. Noi ne deosebim de toate religiile prin faptul că în centrul postului nostru este Hristos Cel răstignit şi înviat, iar în mijlocul postului este Duminica a 3-a din Post, a Sfintei Cruci, ca un semn de îmbărbătare spre a continua lupta în urcuşul spre Înviere”, a spus Patriarhul României.

Împărăția cerurilor, realitate lăuntrică omului

Subliniind importanţa pocăinţei, Întâistătătorul Bisericii noastre a mai precizat că în societatea secularizată a slăbit mult conştiinţa păcatului. „În această perioadă a postului, Biserica ne învaţă că «Uşile pocăinţei» sunt Uşile Împărăţiei cerurilor, deschise în inimile noastre, nu în exteriorul nostru. Împărăţia lui Dumnezeu este în interiorul nostru prin harul lui Dumnezeu. Uşile pocăinţei sunt Uşile Împărăţiei cerurilor deschise în inimile noastre dacă noi ne întoarcem la Dumnezeu, iar în cugetul nostru şi în inima noastră pomenim des numele lui Iisus Hristos zicând: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!» Aceasta este rugăciunea inimii, o rugăciune scurtă, dar aducătoare de har, de lumină şi de bucurie. Pocăinţa este un program pentru toată viaţa. Sfântul Antonie cel Mare către sfârşitul vieţii a fost întrebat: «Ce ai face dacă ai trăi mai mult»? Iar el a răspuns: «Aş învăţa să mă pocăiesc mai bine». Pocăinţa nu este un motiv de laudă. În societatea secularizată a slăbit mult conştiinţa păcatului şi de aceea a slăbit şi practica pocăinţei. Dar unde nu mai este pocăinţă, nu mai este nici dor de sfinţenie. Când smerenia este înlocuită cu autosuficienţa, cu lauda de sine, cu supraevaluarea de sine, cu justificarea răului, atunci omul ajunge la insensibilitate duhovnicească, la ieşirea din fire şi la iresponsabilitate”, a spus Preafericirea Sa.

La finalul cuvântului de învă­ță­tură, Patriarhul României a ară­tat că în perioada Postului Mare creştinii diminuează hrana ma­terială, dar înmulţesc hrana du­hovnicească. „Sfinţii Părinţi ne îndeamnă să observăm nu doar postul sau postirea de bucate, ci şi postirea de păcate, adică să ne schimbăm modul de a fi, să nu mai avem priviri pătimaşe, cuvinte urâte, fapte de ură, de răutate, ci să ne înnoim mintea, ca să înţelegem cum în sufletul nostru se face o schimbare. Cine nu s-a pocăit în timpul Postului Mare, nu s-a spovedit şi nu s-a împărtăşit nu simte deplin bucuria Învierii, pentru că nu a simţit mai întâi cum înviază sufletul lui duhovniceşte din moartea pricinuită de păcat. Deci, ca să simţim deplin bucuria Sfintelor Paşti trebuie să ne pregătim, şi pregătirea aceasta înseamnă rugăciune unită cu postul, cu pocăinţa şi cu milostenia”, a evidenţiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La slujba Pavecerniței Mari a cântat Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale condus de protopsaltul arhidiacon Mihail Bucă.

Canonul cel Mare sau Canonul de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul este un lung imn liturgic ce cuprinde peste 250 de tropare grupate în 9 cântări bogate. Troparele sunt ritmate de stihul „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!” Canonul cel Mare se citeşte în patru părţi în primele patru zile din întâia săptămână a Postului Mare şi integral în miercurea săptămânii a 5-a a postului.