Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Regionale Moldova O apariţie editorială de excepţie

O apariţie editorială de excepţie

Un articol de: Pr. Dr. Ilie Macar - 18 Sep, 2019

O carte monumentală despre o personalitate exemplară a teologiei şi culturii româneşti - preotul profesor Academician Vasile Gheorghiu - a văzut de curând lumina tiparului la Editura DOXOLOGIA a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan. Lucrarea părintelui Vasile Florin Florescu a fost susţinută ca teză de doctorat în Teologie, la catedra de Noul Testament a Facultăţii de Teologie din Constanţa, sub coordonarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, profesor universitar.

Teologia ortodoxă, în special, dar şi cerce­tarea academică ro­mâ­nească de aprofundare şi reafirmare a valori­lor cultural-ştiinţifice ale mari­lor noştri înaintaşi cunosc a­cum o împlinire a unei realizări aşteptate de mult. Eruditul profesor universitar cernău­ţean - părintele Vasile Gheor­ghiu - a adus o contribuţie e­senţială la studiul teologiei a­ca­demice româneşti, contextua­li­zând în spaţiul ortodox cer­ce­tările biblice occidentale, dar a avut şi implicaţii majore în ma­rile evenimente istorice, politi­co-culturale ale neamului nostru, dintre care amintim doar aportul său substanţial la în­făp­tuirea unirii Bucovinei cu pa­tria-mamă - Regatul Româ­niei, la 28 noiembrie 1918, şi argumentarea academică susţi­nu­tă a necesităţii îndreptării ca­lendarului iulian de către Bi­serica Ortodoxă Română, în­făp­tuită în anul 1924.

Este meritul părintelui Va­si­le Florin Florescu de a realiza o lucrare monografică la nivel de doctorat despre viaţa şi ope­ra preotului profesor academician Vasile Gheorghiu, operă de cercetare exhaustivă pe care o prezentăm în câteva rânduri.

5 capitole în 504 pagini

Lucrarea cuprinde un nu­măr de 504 pagini, fiind îm­părţită în cinci capitole, precedate de o introducere. Urmând metoda de cercetare sistemati­că, autorul arată mai întâi ar­gu­mentul şi obiectivele cer­cetării, subliniind actualitatea şi relevanţa acestui studiu în cer­cetarea academică actuală.

Capitolul I redă Viaţa şi opera preotului profesor Vasile Gheorghiu - o referinţă în stu­diul biblic românesc la Facul­tatea de Teologie din Cernăuţi. Înaintea referinţelor biografice ale părintelui Vasile Gheor­ghiu, autorul face o prezentare consistentă a Facultăţii de Teo­logie cernăuţene - mărturie ortodoxă a teologiei şi culturii româneşti în spaţiul buco­vinean, cu profesori universitari remarcabili. Sunt bine­ve­nite reperele istorice şi contextualizarea învăţământului teologic din Bucovina până în anul de tristă cotitură geopolitică - 1940 şi mutarea acestei prestigioase facultăţi la Suceava, până în anul 1948, când a fost desfiinţată.

Părintele Vasile Gheorghiu s-a născut în Câmpulung Mol­dovenesc, la 16 iunie 1872, fiind cel mai mic copil al unei fa­milii de oameni simpli, tatăl său activând ca lucrător silvic. A urmat şcoala primară în Câm­pulung, cursurile liceului ortodox din Suceava, iar între anii 1890-1894 a studiat la Fa­cultatea de Teologie ortodo­xă din Cernăuţi. În 1897 obţine titlul de doctor în teologie cu calificativul Magna cum laude, urmând să studieze apoi la pres­tigioase universităţi occi­den­tale: Viena, Bonn, Breslau şi Leipzig. Fiind hirotonit preot, a îmbinat armonios slujirea clericală cu cea didactică universitară, activând timp de 37 de ani ca titular al catedrei de Studiu biblic şi Exegeza Testamentului Nou, iar ca preot oferindu-i-se rangul de ar­­hiprezbiter.

Opera părintelui profesor Vasile Gheorghiu este de mari dimensiuni, la Biblioteca Aca­demiei Române din Bucureşti fiind înregistrate 36 de lucrări, dintre care 27 au fost publicate la Cernăuţi. Ea cuprinde cărţi publicate în limbile română şi germană, lucrări în manuscris, studii şi articole, traduceri, pre­dici şi recenzii. Conform studiului părintelui Grigore T. Mar­cu, din care citează autorul lu­crării, „profesorul Vasile Gheor­­ghiu ar fi scris 88 de lu­crări, publicate şi nepublicate, dar în realitate Vasile Gheor­ghiu a scris mai multe lucrări, cele nepublicate fiind greu de identificat şi de inventariat” (p. 73).

Fiind o personalitate cu implicaţii profunde în păstrarea identităţii româneşti a bucovinenilor, îngrijindu-se în special de educaţia tinerilor, care să ducă mai departe tradiţiile ro­mâneşti şi credinţa ortodoxă în Bucovina, părintele Vasile Gheor­ghiu are un rol major în actul unirii Bucovinei cu patria-mamă, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai ma­relui om politic Iancu Flon­dor, fapt pentru care a fost me­daliat de însuşi Regele Fer­di­nand al României, urmând mai apoi să fie primit în rândul academicienilor români. „Cel mai de seamă teolog neotestamentar român al secolului al XX-lea a trecut la cele veşnice la 29 noiembrie 1959, în Dum­brava - Cut, judeţul Neamţ, la patriarhala vârstă de 87 de ani. Vasile Gheorghiu, personalitate a teologiei româneşti şi u­ni­versale, a fost profesor erudit, sobru şi corect, pedagog în­născut şi preot cu vocaţie. Ope­ra sa vastă şi ştiinţifică este de o importanţă epocală pentru studiul Noului Testament în li­teratura teologică românească” - afirmă autorul lucrării (p. 68).

Capitolul al II-lea, intitulat Isagogia noutestamentară în opera părintelui profesor Vasi­le Gheorghiu (pp. 79-182), pre­zintă studiile cu caracter cri­tico-ştiinţific cu privire la Scrip­tura Noului Testament, în ge­neral, şi la fiecare carte a sa, în special. Cunoscută ca metodă de lucru a exegeţilor biblici patristici şi neopatristici, „Intro­du­cerea în studiul dumne­ze­ieştilor scripturi” (în greceşte isagoghia is tas thias grafas) a devenit o disciplină ştiinţifică prin excelenţă în epoca modernă, când totul trebuia să fie supus spiritului critic şi cer­ce­tării empirice. Profesorul Va­sile Gheorghiu, având la bază studii aprofundate la marile universităţi occidentale, ridică isagogia biblică neotestamentară românească la un nivel academic modern, prin şase stu­dii pertinente prin care expune teologia biblică ortodoxă în dialogul teologico-ştiinţific interconfesional şi interdisciplinar.

Capitolul al III-lea, intitulat Critica şi hermeneutica textului biblic în cercetarea părintelui profesor Vasile Gheorghiu (pp. 183-340), are în vedere, în mod deosebit, strădania sa de elaborare a unei ediţii critice neotestamentare păstrată în manuscris sub titlul: Novum Testamentum Graece cum apa­ratu critico, precum şi contri­buţia sa la definitivarea actualului sistem de identificare şi catalogare a codicilor biblici, la care se adaugă, ca aplicaţii her­meneutice, observaţiuni critice la anumite pasaje din textele evanghelice. Aşa cum remarcă autorul lucrării, „studiul criticii de text al Noului Testament şi preocupările lingvistice erau noutăţi pentru teologia româ­nească de la începutul secolului al XX-lea. Nici un alt teolog ro­mân nu avea lucrări de refe­rinţă în acest domeniu, deci pro­fesorul Vasile Gheorghiu es­te un ade­vărat deschizător de drumuri, un adevărat părinte al acestei discipline teologice” (p. 184).

Capitolul al IV-lea cuprinde Teme dogmatice în orizontul teologic al profesorului preot Vasile Gheorghiu (pp. 341-394). Fiind un teolog complex, care s-a preocupat de toate pro­blemele referitoare la Noul Testament: traducere, exegeză, hermeneutică şi critică textuală, părintele Vasile Gheor­ghiu a abordat şi probleme de teologie biblică cu impact major asupra dogmaticii ortodoxe. „Toţi teologii care au analizat opera profesorului Vasile Gheor­ghiu au identificat trei stu­dii în care autorul se preo­cu­pă de domeniul teologiei bi­bli­ce: 1. Problema mântuirii noas­tre (Cernăuţi - 1928); 2. De­spre planul divin de mântui­re şi realizarea lui, în legătură cu Efeseni 1, 2-3, 10 (în revista «Candela» - 1930); 3. Ideea de împăcare la noi, la romano-catolici şi la protestanţi (Cer­năuţi - 1935)” (pp. 341-342). Cu argumentare biblică, el tratea­ză teme dogmatice de mare interes în dialogul interconfesional şi nu numai, cum ar fi: despre sensul mântuirii în teo­logia ortodoxă, despre păcatul originar, despre originile teoriei satisfacţiei şi consecin­ţele ei, despre ideea de împă­ca­re şi mântuire la noi, la roma­no-occidentali şi la protestanţi, despre planul de mântuire şi realizarea acesteia şi altele.

Capitolul al V-lea este inti­tulat Noţiuni de cronologie, ca­lendaristică şi calcul pascal reflectate în opera profesorului Vasile Gheorghiu (pp. 395-462). Având preocupări importante cu referire la cronologie, calendaristică şi calcul pascal reflectate într-o serie de lucrări şi studii publicate atât la Cer­năuţi, cât şi la Bucureşti, Sfân­tul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a cerut profesorului Vasile Gheorghiu un studiu te­meinic cu privire la problemele legate de calendar şi la eventuala lui revizuire, în urma analizării propunerilor venite de la Societatea Naţiunilor (p. 397). Dincolo de necesitatea e­videntă de a se îndrepta calendarul iulian şi în Bisericile Ortodoxe (fapt realizat şi la noi, în 1924, după hotărârea Confe­rin­ţei panortodoxe de la Con­stantinopol din 1923), Societa­tea (Liga) Naţiunilor insista şi asupra fixării serbării Paştilor la o dată exactă, în toate cele trei mari confesiuni creştine. Este de remarcat faptul că, la solicitarea Patriarhului Miron Cristea, părintele profesor Va­sile Gheorghiu a alcătuit stu­diul intitulat Problema calendarului, pe baza căruia Bise­rica noastră şi-a argumentat poziţia pe plan ecumenic şi pe care eruditul profesor român l-a susţinut şi în cadrul primului Congres de Teologie Ortodoxă de la Atena, în noiembrie 1936. „Erudiţia sa şi profunda lui ortodoxie au fost argumentele care l-au impus pe Vasile Gheor­­ghiu ca să fie cel care va hotărî poziţia Bisericii Orto­doxe Române în această pro­blemă” - afirmă autorul lucrării (p. 403).

Iată de ce este o bucurie şi o mare realizare pentru teologia ortodoxă şi cultura română pu­blicarea acestei lucrări monografice de anvergură, prin stră­dania părintelui Vasile Florin Florescu, despre viaţa şi opera preotului profesor academi­cian Vasile Gheorghiu.