Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Regionale Oltenia Cinstirea mărturisitorilor

Cinstirea mărturisitorilor

Un articol de: Pr. Leonard Dumitru Ionescu - 10 Mai, 2019

Creștinii au început să venereze pe mărturisitori încă din secolul al IV-lea, când s-a şi început înscrierea lor în calendare și li s-au stabilit sărbători. Când creștinii nu au mai fost înfricoșați de persecutori și au început să ducă o viață pașnică, s-a introdus în Biserica creștină obiceiul de a înscrie în diptice numele mărturisitorilor care au strălucit prin sfințenia lor fără să fi luat, cu toate acestea, coroana de martir. Ei au mărturisit credința și au biruit păcatul luând pildă întru aceasta de la Domnul nostru Iisus Hristos.

Ceata mărturisitorilor se compune din patru grupe: ierarhi, împărați, învățători și eremiți. Dintre ierarhi putem menționa pe Sfinții Nicolae, Spiridon, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Chiril al Ierusalimului, Ambrozie al Mediolanului, Grigorie de Nissa, Ioan Hrisostom, Epifanie al Salaminei, Chiril al Alexandriei, Andrei Criteanul ş.a., ale căror nume se văd în sinaxarele anului bisericesc. Acești păzitori ai învățăturilor evanghelice sunt încoronaţi de Biserică şi venerați de credincioși pentru scrierile lor de o adâncă eru­dițiune creştină, pentru combaterea ereticilor și propovăduirea moralei, întru care s-au dat pe ei înșiși pildă. Ierarhii sunt pic­tați de obicei îmbrăcați în podoabele lor arhiereşti, binecuvântând cu mâna dreaptă și ținând Evanghelia în mâna stângă. Ei însă se mai pot zugrăvi și în alte chipuri: învățând poporul, predicând etc.

Există și împărați ori membri ai familiilor imperiale care prin meritele lor și ocrotirea ce au oferit-o Bisericii au intrat în ceata sfinților. Putem aminti aici pe Sfinţii Împărați Constantin şi maica sa, Elena; Placila, soția lui Teodosie cel Mare; Pulheria, fiica lui Arcadie și sora lui Teodosie cel Mic; Irina, soția iconoclastului Leon IV Chazarul; Teodora, soția iconoclastului Teofil; Teofania, soţia lui Leon cel Întelept ş.a. Aceste persoane se pictează cu coroana pe cap, mantia împărătească, crucea în mâna dreaptă şi alte însemne împărăteşti. 

Învățătorii bisericeşti, precum Maxim Mărturisitorul, Nichita Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Iosif Studitul ș.a. sunt înfătişați în simplitatea hainei lor, lungă şi largă, scriind ori ținând o carte în mână. 

Cuvioșii eremiţi, din care fac parte şi stâlpnicii, sunt pictați cu bărbi lungi, în hainele lor monahale, camilafcă pe cap, mătănii în mână şi adeseori ținând un pergament cu texte din Sfânta Scriptură ori maxime monahale. Între cuvioși, cei mai cunoscuți sunt: Antonie cel Mare, Eftimie cel Mare, Arsenie cel Mare, Teodosie cel Mare, Pahomie, Pavel Tibeul, Atanasie din Athon ş.a.

Cuvioasele femei s-au distins fie prin păstrarea fecioriei în toată viaţa, fie prin virtuți exemplare. Cele mai cunoscute femei cuvioase venerate de creştini sunt: Evlampia, Procopia, Iuliea, Tatiana, Teofila, Teodora, Minodora, Taisia, Pelaghia, Martha, Domnica, Teofana, Sofia, Efimia, Eufrosina, Melania, Irina ş.a. Aceste sfinte sunt pictate cu văluri pe cap ori cu nimb, îmbrăcate cu haine lungi ori mantii monahale. În mână ţin o cruce ori floarea crinului, simbolul nevinovăţiei şi al virtuții.