Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Regionale Oltenia Pelerin în Cetatea Băniei

Pelerin în Cetatea Băniei

Un articol de: Pr. Ioniţă Apostolache - 22 Iun, 2019

Pentru a se bucura deplin de popasul său în Cetatea Băniei, paşii pelerinului trebuie să poposească negreşit pe cele mai importante trepte de istorie şi cultură ale locului. Unice prin valoarea lor patrimonială, acestea descoperă împreună singura şi cea mai interesantă poveste a oraşului din inima Olteniei. În cele de mai jos vom încerca să împărtăşim câte puţin din farmecul acestor mărturii de spirit românesc.

Clădirea Primăriei şi a Consiliului Local Municipal: Una dintre cele mai cochete locaţii din Cetate, fost sediu al Băncii Comerţului și în care astăzi funcţionează Primăria, precum şi Consiliul Local Municipal, a fost realizată după planurile arhitectului Ion Mincu, la începutul secolului XX. Iniţiativa a aparţinut bancherului Constantin Neamţu. Decorurile interioare sunt impresionante, păstrând şi astăzi acelaşi aer patriarhal împodobit cu mozaicuri veneţiene, stucaturi, vitralii şi ornamente de fier forjat. A funcţionat ca bancă până în 1948, ulterior a fost transformată în filială a Academiei de Ştiinţe Istorice, Arheologie şi Etnologie, pentru ca mai apoi (din 1989) să devină sediul actualei Primării Municipale.

Palatul Administrativ - sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Dolj: Este o clădire de proporţii considerabile, proiectată în stil neo-românesc. A fost ridicată la anul 1913 de Giovanni Battista Peressutti, cu destinaţia de Palat Administrativ. În decursul timpului, aici au funcţionat Muzeul de Antichităţi şi Etnografie Dolj, Muzeul Regional al Olteniei, Direcţia de Căi Ferate Germane, iar din 1989 a fost destinată ca sediu al Prefecturii şi Consiliului Judeţean Dolj.

Centrul istoric al Băniei: Are o suprafaţă de 23.000 mp şi aproximativ 1.250 mp de spaţiu verde. A fost complet reabilitat în anul 2015, reproducând în mare tematica anilor 1900 - străzi pavate cu granit, mobilier stradal cu design de epocă, statuete în costumaţie antebelică etc. Zona este închisă traficului rutier, fiind exclusiv pietonală.

Universitatea din Craiova: Clădirea a fost ridicată pe locul fostului Metoc Gănescu al Episcopiei de Râmnic, locul în care a poposit Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica pe timpul şederii sale în Craiova. Locaţia actuală, de dimensiuni remarcabile, construită în tonul clădirilor din perioada Coroanei, a funcţionat iniţial cu destinaţia de Palat al Justiţiei. Din 1947, printr-un decret de lege promulgat de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, a fost înfiinţată aici Universitatea din Craiova. Este cea de a cincea universitate istorică din România.

Facultatea de Agricultură şi Horticultură: Situată în vecinătatea Parcului „Mihai Bravu”, la intersecţia cu strada Brestei, locaţia este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior agronomic din România, cu existenţă neîntreruptă din aprilie 1947.

Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă: Rafinament, calitate, nobleţe, bun-gust. Iată doar câteva dintre atributele ce ar putea caracteriza Muzeul de Artă din Craiova. Amplasat într-una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului, Palatul Jean Mihail magnetizează orice privire stingheră a călătorului care trece prin preajmă. Printre cele peste 4.000 de exponate existente în acest muzeu se găsesc piese cu valoare inestimabilă în ţară şi în lume. Între cele mai importante se numără lucrările din colecţia marelui sculptor Constantin Brâncuşi.

Arhitectura clădirii a fost realizată de Paul Gottereau, fiind finanţată de marele filantrop craiovean Jean Mihail, care a şi donat-o prin testament Cetăţii. Unic prin valoarea sa, muzeul este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul sec. XX. De menţionat este şi faptul că existenţa Muzeului de Artă din Craiova se fundamentează pe donaţia făcută de soţii Alexandru şi Aristia Aman, care au lăsat prin testament întreaga lor avere în vederea înfiinţării unei pinacoteci. Această dorinţă s-a concretizat abia în anul 1908. Pe vremea aceea, Pinacoteca Aman era a treia din Principatele Unite, după cea a lui Asachi de la Iaşi şi după cea de la Bucureşti.

Teatrul Naţional „Marin Sorescu”: A fost realizat în primă formă la anul 1850, actuala clădire fiind ridicată după planurile arhitectului Alexandru Iotzu, în 1973. În 1999, instituţia de artă teatrală din Bănie devine parte a Convenţiei Teatrale Europene. Între numeroasele spectacole care se desfăşoară aici, amintim deja consacratul Festival Internaţional de Teatru Shakespeare.

Muzeul Olteniei – Secţia de Istorie şi Arheologie: Actuala locaţie a muzeului, aşezat vizavi de biserica-paraclis mitropolitan „Madona Dudu”, pe str. Popa Șapcă nr. 8. Înființat în 1928 ca Muzeu de Științe ale Naturii, se unește, mai târziu, cu Muzeul Regional al Olteniei. Expoziții permanente au fost organizate în 1934, 1954 și 1963. Este desființat abuziv în 1974. A fost reorganizat în clădirea fostei tipografii Ramuri. Clădirea este monument de arhitectură, datând din 1926, și adăpostește o colecție paleontologică (mamifere cuaternare), colecție malacologică, colecție entomologică, colecție oologică, colecție ornitologică și mamalogică, ierbar, precum și colecții de mineralogie.

Casa Băniei: Reședința banilor din Craiova se menține încă impunătoare, deși a suferit multe transformări în cursul anilor. Casele băniei au fost ridicate de Constantin Brâncoveanu în 1699 pe locul unei alte clădiri mai vechi ce fusese reședința bănească a lui Mihai Viteazul. În 1739, Murtaza pașa își stabilește cartierul în casele bănești, iar după plecarea turcilor se mută aici administrația orașului. La 1750, Grigore Ghica al II-lea dăruiește casa episcopiei, care o repară, o mărește și o transformă în locuință episcopală.

În 1810-1811, Episcopul Nectarie al Râmnicului a dat casele acestea Smarandei Oteteleșanu. La 1885, casele au fost date Ministerului Instrucțiunii. În 1933, Ministerul Instrucțiunii le cedează Primăriei din Craiova cu condiția ca în ele să funcționeze mai departe arhivele statului. Tot în 1933 încep lucrările de restaurare după planurile Comisiei Monumentelor Istorice.

Palatul Mitropolitan Vorvoreanu: Situat în strada Fraţii Buzeşti nr. 10, Palatul „Vorvoreanu” a fost ridicat la începutul secolului XX, mai exact între anii 1905 şi 1910, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu. Intrarea în palat este pecetluită de blazonul proprietarului Gogu Vorvoreanu, frumos incrustat în trupul masiv al lemnului de stejar care îmbracă în chip solemn fastuosul portal.

La capătul holului de la parter, o scară masivă din marmură de Carrara se bifurcă spre etaj. Ascendenţa balustradelor este stopată de siluetele celor două sculpturi din bronz, reprezentări ale Pământului şi Apei, semnate de cunoscutul artist francez Lequein. Frumoasa arhitectură interioară se oglindeşte în coloanele cu capitele compozite, în pereţii decoraţi cu lambriuri sau acoperiţi cu mătase, în plafoanele incrustate în stuc aurit sau pictat. Nu pot trece neobservate nici candelabrele din cristal de Murano şi Boemia, vasele japoneze sau mobilierul marca „Empire” şi „Seccesion”.

Parcul Nicolae Romanescu: Cel mai mare parc natural al oraşului Craiova şi al treilea din Europa, Parcul „Nicolae Romanescu” face cinste astăzi marelui său ctitor, primarul gospodar din Bănie. Lucrările de amenajare au început în anul 1901, fiind finalizate după doi ani. Dispune de o suprafaţă de 96 de hectare, amenajată cu diverse specii de arbori şi arbuşti ornamentali, plante decorative, 4 hectare de lac, un hipodrom, grădină zoologică, zone de agrement etc. Tot aici se găsesc şi Teatrul de Vară, Casa Bibescu, Castelul Fermecat etc.

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”: Unul dintre locurile din Craiova în care cultura se simte la ea acasă este Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman”. Este prima bibliotecă publică care a funcţionat în acest oraș și există datorită donaţiei mai mult decât generoase pe care familia Aman a făcut-o comunităţii din Craiova. Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” deţine importante valori de patrimoniu cultural naţional: manuscrise, cărţi vechi româneşti, cărţi străine rare, cărţi bibliofile. Din valoroasa colecţie de carte veche bisericească fac parte opere rare precum: Scrierile Fericitului Ieronim, Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei, Cazania lui Varlaam, dar şi manuscrise desprinse din cărţile de cult. Printre donatorii de seamă ai bibliotecii se numără şi numeroşi clerici ai Bisericii din Oltenia. Mitropoliţii Olteniei au avut în permanenţă o participare activă la viaţa bibliotecii.

La inaugurarea din 1908 au participat Spiru Haret, ministrul instrucţiunii publice, C. M. Ciocazan, primarul Craiovei, senatorul Ion G. Plessia etc. Pe 23 aprilie 1909, biblioteca a fost vizitată de PS Ghenadie Georgescu, Episcopul Râmnicului şi Noului Severin. În 1910, între 20 aprilie şi 3 mai, biblioteca a primit vizita alteţelor regale principele Ferdinand şi principesa Maria, principele Carol al României şi principele Nicolae, împreună cu generalul Averescu, în 1915. Printre vizitatori se mai numără şi Nicolae Iorga (care a venit aici pe vremea când era prim-ministru, în 1931), Şt. O. Iosif, Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Corneliu Moldoveanu, prinţul Gh. Ştirbei, I. G. Duca, N. Ghika, Jean Negulescu, Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan cu suita sa şi preotul Breasta, Lucian Blaga, Ovid Densuşianu, generalul Ion Antonescu, preotul Ion Popescu-Cilieni, iar în ultimii ani, poetul Grigorie Vieru, poetul Marin Sorescu, preşedintele Academiei Române, Eugen Simion. Mitropoliţii Olteniei Nifon Criveanu, Nestor Vornicescu, Teofan Savu şi Irineu Popa se numără printre donatorii de seamă ai bibliotecii.­