Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Regionale Oltenia Sfântul Ioan Botezătorul, cinstit în Mitropolia Olteniei

Sfântul Ioan Botezătorul, cinstit în Mitropolia Olteniei

În fiecare an, la 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În tradiția populară, această sărbătoare poartă numele de „Sânzienele” sau „Drăgaica”, fiind și Ziua internațională a iei românești. Cu acest prilej, ierarhii olteni au săvârşit Sfinte Liturghii la hramurile mănăstirilor Icoana şi Stânişoara, precum şi la Altarul Bisericii Grecescu din Drobeta-Turnu Severin.

De praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Înalt­preasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a săvâr­șit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Icoana din județul Gorj. Din soborul de preoți a făcut parte părintele protoiereu Iulian Mărgineanu, părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu și părintele Ioan Popescu, ctitorul mănăstirii. În prezent, în Mănăstirea Icoana viețuiește o obște de maici, iar maica stavroforă Teodora Ilie este stareță. 

În predica sa, IPS Părinte Mitropolit Irineu a vorbit despre vocația mesianică a Sfântului Ioan Botezătorul care a făcut trecerea de la Legea Vechiului Testament la Legea harului adusă de Domnul Hristos. „Ioan Botezătorul este cel mai apropiat sfânt de Mântuitorul Iisus Hristos, cel care face legătura între Vechiul și Noul Testament. Ioan Botezătorul s-a născut datorită rugăciunilor părinților Zaharia și Elisabeta. Pruncul Ioan a venit ca un răspuns al rugăciunilor și apoi ca un mesaj al Tatălui Ceresc pentru oameni că cel care se va naște este cu adevărat plăcut lui Dumnezeu și cel care va merge înainte cu putere. Pro­vidența divină în ceea ce privește lucrarea de mântuire a neamului omenesc este observată și din starea Sfântului Zaharia, care în urma discuției cu îngerul Domnului în templu rămâne mut pentru o vreme. Starea de muțenie este considerată paradigmatică pentru starea Vechiului Testament. Îna­intea Noului Testament, legile și orânduirile Vechiului Testament rămân mute. Cu alte cuvinte, împlinirea Vechiului Testament în Noul Testament face ca cele vechi să privească la cele noi. Vechiul Testament se îm­plinește în Hristos, Care unește în Sine toate cele risipite ale lumii și ale nea­mului omenesc. Sfântul Ioan Botezătorul este considerat Înaintemergătorul acestor lucruri deosebite”, a conchis Mitropolitul Olteniei. 

Privită în această înțelegere, sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul devine una specială, care ne așază înainte două lumi, una înainte și una după Hristos. „Sfântul Ioan Botezătorul este plin de sfințenie pentru că s-a născut în rugăciune, s-a născut în evlavie, s-a născut ca făgăduință a lui Dumnezeu și ca împlinire a acestor năzuințe ale poporului care aștepta să vadă mântuirea lui Israel”, a mai spus Înaltpreasfinția Sa. 

Slujbă arhierească la hramul Mănăstirii Stânişoara

Obștea Mănăstirii Stânișoara, de la poalele Muntelui Cozia, județul Vâlcea, a sărbătorit luni, 24 iunie, hramul bisericii, închinată sărbătorii Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. Datorită prezenței nu­me­roșilor pelerini, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în biserica mare a Mănăstirii Stâni­șoara, cu hramurile „Sfânta Treime” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, de chiriarhul Râmnicului, înconjurat de soborul de preoți și diaconi. În soborul slujitorilor au fost părinți stareți și ieromonahi de la mănăstiri și parohii învecinate.

 În cuvântul de învățătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie a explicat semnifi­cațiile teologice ale sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan și impor­tanța acesteia pentru mântuirea oamenilor. Nașterea Sfântului Proroc a fost binevestită de Sfântul Arhanghel Gavriil preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va naște un prunc, pe nume Ioan, care va deveni Prorocul, Înaintemergătorul și Botezătorul Mân­tuitorului Hristos. „Sfântul Evanghelist Luca ne spune că Mântuitorul Hristos a zis despre Sfântul Proroc Ioan că este cel mai mare dintre cei născuți din femeie, dar cel mai mic din Împărăția cerurilor. Este cel mai mare om născut din femeie pentru că este cel mai mare proroc dintre toți prorocii Vechiului Testament care au prevestit despre Mesia. Sfântul Ioan Botezătorul este, potrivit profeției lui Isaia, cel care L-a arătat lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Cel Care va lua asupra Sa păcatul lumii. Sfântul Ioan este numit Botezător pentru că în locul Betabara, de la râul Iordan, a predicat și botezat cu botezul pocăinței, ca prefigurare a Tainei Sfintei Spovedanii, profețind că va veni Mântuitorul Care va boteza cu botezul Duhului, prin care se iartă nu numai păcatele, ci prin care noi devenim membrii Bisericii Mântuitorului Hristos. Sfântul Ioan este cel mai mare dintre oameni pentru că el, fiind creatura, a botezat pe Creatorul, el, robul, a atins creștetul Stăpânului, el, omul, a arătat pe Dumnezeu. De aceea, în momentul botezului, S-a descoperit Sfânta Treime: Fiul Se boteza; Tatăl, prin glas, L-a mărturisit pe Fiul, iar Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel”, a spus Arhiepiscopul Râmnicului. 

Începuturile acestei vetre monahale de la poalele muntelui Cozia se leagă de călugării Neofit, Meletie și alți cuvioși care au plecat în jurul anului 1671 din ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, dincolo de Olt, în munți. Pe la anul 1747, au fost construite o biserică cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și chilii, care au fost refăcute la începutul secolului al XX-lea. Din anul 1788 până în 1809, mănăstirea a fost părăsită din cauza războaielor purtate între turci și austrieci. După anul 1809, doi călugări din Muntele ­Athos, un român și un sârb, la o descoperire de la Maica Domnului, au reorganizat viața monahală în tradiția athonită. Biserica cu hramul „Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul” a fost ridicată în anul 1937.

În mănăstire se află spre închinare racla cu moaștele Sfântului Cuvios Neofit, iar în apropierea bisericii, izvorul Sfântului Cuvios Meletie. Prin grija Părintelui Arhiepiscop Varsanufie, în biserica mare a mănăstirii se află și o copie a icoanei Maicii Domnului „Axion Estin”.

Liturghie arhierească la Biserica Grecescu din Drobeta-Turnu Severin

Fosta catedrală a orașului Drobeta-Turnu Severin a îmbrăcat luni, 24 iunie, straie de sărbătoare. La hramul de tradiţie al Bisericii Grecescu a luat parte PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a slujit aici Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. 

Ziua de praznic s-a încheiat cu un parastas săvârşit de alesul sobor spre veşnica pomenire a ctitorilor locaşului de închinare severinean, Ioan şi Ioana Grecescu, și în semn de recunoștință, Prea­sfinția Sa a acordat celor doi slujitori de la această biserică „Crucea Mehedințeană”, iar doamnelor preotese câte o gramată de recu­noștință.
În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Nicodim a tâlcuit pericopa evanghelică din această zi și le-a transmis tuturor sărbătoriților ani mulți și binecu­vântați, încununați de marea bucurie a mântuirii în Hristos.

Biserica Grecescu este ctitorie din 1868 a familiei de boieri Ioan şi Ioana Grecescu, care au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub acelaşi nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul Capitalei, biserica ridicându-se după stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş. Valoarea şi frumuseţea acestui locaş religios sunt date şi de pictura interioară (stil neoclasic), creaţie a pictorului român Gheorghe ­Ta­ttarescu (1872).