Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Regionale Transilvania Slujiri arhiereşti şi hramuri la praznicul Înălțării Sfintei Cruci

Slujiri arhiereşti şi hramuri la praznicul Înălțării Sfintei Cruci

La praznicul Înălțării Sfintei Cruci, numeroase aşezăminte monahale din Transilvania şi Banat au avut hram. De asemenea, cu acest prilej, au fost organizate mai multe procesiuni în cinstea Înălţării Sfintei Crucii, precum şi cu ocazia hramului Catedralei Mitropolitane din Timişoara, ocrotită de Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului, pomenit în data de 15 septembrie.
 
Mănăstirea „Înăl­ţa­rea Sfintei Cruci” de la Sădinca, judeţul Sibiu, a avut sâmbătă, 14 septembrie, ziua de hram. Credincioşii din satele apropiate de mănăstire şi pelerini din mai multe părţi ale ţării au participat şi în acest an în număr mare la sărbătoarea hramului de la mănăstirea care a readus la viaţă vechiul sat sibian. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, care a săvârşit înainte de slujba religioasă şi rânduiala tunderii în monahism pentru un vieţuitor al aşezământului, monahul Atanasie.

În soborul slujitor s-a aflat vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, pr. prof. dr. Aurel Pavel, protopopul de Sălişte, Petru-Toader Damian şi alţi slujitori ai sfintelor altare. În cadrul Sfintei Liturghii teologul Florin Bleoca a fost hirotonit diacon.
Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de arhimandritul Ioachim Tomoiagă care le-a vorbit credincioşilor despre praznicul din 14 septembrie şi însemnătatea acestuia pentru viaţa duhovnicească a credincioşilor.

„Sfânta Cruce este păzitoarea noastră a tuturor, este peniţa cu care a semnat Dumnezeu actul de mântuire, de izbăvire a omenirii întregi de sub păcatul strămoşesc. Aşa cum spune Însuşi Mântuitorul în dialogul cu Nicodim pe care l-am auzit în Evanghelia din Duminica dinaintea Sfintei Cruci, El a venit şi S-a răstignit pe Cruce pentru noi şi pentru a noastră mântuire pentru ca «tot cel ce crede să nu piară, ci să aibă viață veşnică». De aceea, Mântuitorul Hristos, cât a fost pe pământ, n-a condamnat pe nimeni la eterna muncă, n-a condamnat pe nimeni la chinurile cele veşnice, pentru că a venit să izbăvească pe om de sub păcatul strămoşesc şi, iată, Crucea, din element de tortură şi de ocară, a devenit act de izbăvire şi de mântuire. Pentru noi şi pentru a noastră mântuire Dumnezeu a săvârşit pe această Cruce cel mai mare act de dragoste pe care l-a săvârşit vreodată, care s-a întâmplat vreodată în întreg universul, ca noi toţi închinându-ne Crucii să credem în puterea lui Dumnezeu în viaţa noastră”, a subliniat părintele Ioachim Tomoiagă.

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Laurenţiu i-a binecuvântat pe credincioşii şi pelerinii veniţi la Sădinca şi le-a vorbit despre ocrotirea adusă de Sfânta Cruce pentru cei care se închină acesteia şi Îl cinstesc pe Hristos Mântuitorul, Cel care S-a jertfit pe Cruce pentru mântuirea oamenilor.

„Binecuvântarea lui Dumnezeu a venit asupra noastră astăzi, în ziua marelui praznic al Înălţării Sfintei Cruci, zi care se aseamănă cu Vinerea Mare, Vinerea Pătimirilor Mântuitorului Iisus Hristos, pentru că există o legătură între lucrarea pe care a săvârşit-o Mântuitorul Iisus Hristos, adică jertfa de pe Cruce şi altarul jertfei, Crucea. Ea este de viaţă făcătoare, semn de biruinţă, putere pentru fiecare dintre noi şi mai ales ocrotitoarea împotriva tuturor năvălirilor potrivnicului vrăjmaş. Nu ne putem lipsi de această armă duhovnicească în fiecare clipă a vieţii noastre. Crucea este înţeleasă ca jertfă săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos, dar şi ca suferinţă a noastră urmându-i lui Hristos, pentru că toţi avem de purtat crucea noastră. Mai apoi, Crucea este înţeleasă şi ca semn de biruinţă”, a subliniat ierarhul.

Stareţul mănăstirii, ieroschimonahul David Stoica le-a mulţumit în încheiere ierarhului, preoţilor, oficialităţilor şi tuturor credincioşilor veniţi şi în acest an la hramul de la Sădinca.
Pelerinii şi credincioşii s-au închinat în această zi la racla în care se păstrează capul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, adusă de la Catedrala mitropolitană din Sibiu.

Hramul Mănăstirii Cășiel, Cluj

La praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii Mănăstirii Cășiel, cu ocazia hramului așezământului monahal. Cu acest prilej, la altarul de vară al mănăstirii, Părintele Mitropolitul Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, în sobor de preoți și diaconi, în prezența a mii de pelerini.

Din sobor au făcut parte consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Dej, Ioan Buftea, duhovnicul mănăstirii Cășiel, protosinghelul Serafim Bădilă și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Crucea – motiv de laudă pentru noi, creștinii”, evidențiind semnul Crucii ca semn identitar pentru creștini.

„Nu poți fi creștin adevărat dacă nu iubești, nu cinstești Sfânta Cruce. (…) Ea este semnul nostru identitar. Nu trebuie să ne rușinăm a ne face Sfânta Cruce în orice loc ne-am găsi, când trecem pe lângă o troiță, pe lângă o biserică, pentru că mărturisim apartenența noastră la lumea creștină.”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei.

În cadrul slujbei Mitropolitul Andrei a hirotonit întru diacon pe teologul Vasile Cosmin Moldovan, fost cântăreț al Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.

La final, părintele Serafim Bădilă, duhovnicul mănăstirii, a mulțumit ierarhului și tuturor celor prezenți la sărbătoarea așezământului monahal.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, iar la chinonic: Eugenia Marinescu, Cristina Beldean Moșuțan și Vlad Coste au interpretat mai multe pricesne închinate Sfintei Cruci.

Sărbătoarea hramului Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel a început din ajunul praznicului, cu oficierea slujbei Privegherii și a rânduielii tunderii în monahism a șase vie­țuitoare, de către Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Andrei.

Mănăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765 pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, cele care mai rămăseseră după acţiunea din 1761-1762 a generalului Bukow, cu excepţia acelora care aveau şcoală pentru „învăţarea copiilor”. Biserica a ars în 1823 și a fost refăcută de localnici, dar s-a prăbuşit în anul 1925, iarna, sub povara zăpezii.

Primăvara, enoriaşii satului Strâmbu şi ai cătunului Valea Căşielului au cumpărat actuala biserică de lemn din satul Canci (acum Dumbrăveni, judeţul Bistriţa-Năsăud). Biserica de lemn, azi monument istoric, datează din secolul al XVIII-lea. După 1863, până în anul 1956 mănăstirea nu a mai avut călugări, rămânând în tot acest timp biserică de sat, Valea Căşielului fiind filie a satului Strâmbu.

Din 1956, vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Justinian Chira, pe atunci stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” – Rohia, a închegat prima obşte de maici, iar în anul 1959, când, prin Decretul 410 autoriăţile comuniste au decis desfiinţarea mănăstirii, maicile au fost constrânse să plece, biserica rămânând din nou peste 30 de ani ca biserică de mir. În anul 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci” – Căşiel ca mănăstire de maici, iar în anul 1994, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu a sfinţit paraclisul cu hramul „Buna Vestire”.

În prezent, aici viețuiesc 30 de maici conduse de stareță, stavrofora Varvara Georgiu și de duhovnic, protosinghelul Serafim Bădilă. În cadrul mănăstirii, călugăriţele se mai ocupă și de confecţionarea de veşminte preoţeşti, de icoane îmbrăcate cu veșmânt şi litografiate. Mănăstirea păstrează un fragment din lemnul Sfintei Cruci, precum și o raclă cu părticele din moaștele a mai multor sfinți.

Procesiune pe străzile Timișoarei

Sâmbătă, 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci, cu ocazia pomenirii Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Timișoarei, hramul Catedralei Mitropolitane, mii de credincioși din toate părțile țării au venit pentru a se ruga şi pentru a-i aduce cinstire Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș. 

Programul slujbelor dedicate cinstirii ocrotitorului spiritual al Banatului a început sâmbătă, 14 septembrie, cu slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată, în pre­zența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, de Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, format din consilieri de la Centrul eparhial, protopopi, precum şi slujitori de la mănăstirile şi parohiile eparhiei. Răspunsurile liturgice au fost date antifonic de către Corul bizantin „Sfântul Ierarh Nicolae”, al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoare.

După slujba Vecerniei, Înalt­preasfințitul Părinte Ioan a rostit un cuvânt de învățătură despre viața și faptele ocrotitorului Banatului, precum și despre activitatea sa ca mitropolit al Timișoarei, într-un timp când aceste meleaguri erau ocupate de otomani.

Conform tradiţiei, după otpustul slujbei de seară, a avut loc, pe străzile Timișoarei, procesiunea cu moaştele Sfântului Ierarh, la care au luat parte mii de credincioşi cu lumânări în mână, monahi, monahii și o mulțime de tineri de la Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români (ASCOR) și de la parohiile din Timișoara, implicați în activitățile de cateheză. Procesiunea s-a desfășurat pe traseul Catedrală – Podul Traian - Splaiul Tudor Vladimirescu – Podul Mihai Viteazul – Catedrală. După procesiune, racla cu moaşte a fost deschisă și aşezată pe soleea din faţa Sfântului Altar. Programul liturgic a continuat la Catedrala din Timișoara pe întreg parcursul nopţii, cu slujba Utreniei, culminând la ora 24:00 cu oficierea Sfintei şi Dumne­zeieștii Liturghii.

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș a trecut la Domnul în anul 1656, iar în 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea sa şi strămutarea moaştelor sale din biserica mănăstirii Partoş în Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timişoara. După 300 de ani de la mutarea sa la Domnul, în 6-7 octombrie 1956, la Timișoara, a avut loc proclamarea solemnă a canonizării. De atunci şi până în prezent, moaştele ocrotitorului Banatului se află în dreapta pronaosului Catedralei, în raclă sculptată, de lemn de palisandru, tisă şi lămâi. 

Hramul Mănăstirii Lupșa, Alba

De Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Lupșa, judeţul Alba, cu prilejul hramului acestui așe­zământ monastic. 

În ajunul sărbătorii, ierarhul nostru a oficiat slujba Vecerniei mari, după care a rostit un cuvânt duhovnicesc despre Sfânta Cruce. În ziua praznicului, ierarhul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară din incinta așezământului.

Adresându-se numeroșilor credincioși prezenți, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Irineu a spus: „În pelerinajul nostru pământesc spre patria cerească, să nu neglijăm osteneala noastră pentru mântuirea sufletului și pentru cucerirea Împărăției. Sfântul Nil Sinaitul spunea: «Vai, celui leneș. Va căuta vremea pe care a întrebuințat-o rău și nu o va mai afla». Este bine să ne îndreptăm mintea și voința spre Dumnezeu și principiile Sale și El ne va da o inimă nouă, iar la sfârșit, cununa slavei. De aceea, Hristos Domnul, știind că viața noastră este o luptă și o cruce, zice fiecăruia: «Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții»”.

Situată pe Valea Arieșului, între orașele Câmpeni și Baia de Arieș, Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Lupșa este una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Transilvania. Conform unui document publicat la Blaj, biserica de lemn a Mănăstirii a fost ridicată în anul 1429, fiind ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae. Locașul de cult a fost întemeiat de către monahii care sihăstreau în Munții Apuseni și care se aflau în strânsă legătură cu Mănăstirea Peri din Maramureș, precum și cu alte vetre monastice din Bucovina, de unde proveneau majoritatea cărților de cult. 

Prima restaurare a locașului de cult a fost consemnată în anul 1694. De asemenea, tot din același an datează o inscripție în limba latină, identificată în Sfântul Altar, ce reprezintă prima atestare documentară a bisericii. Aflată pe lista locașurilor care urmau să fie distruse la jumătatea secolului al XVIII-lea de către generalul Bukow, biserica avea să fie salvată ca urmare a intervenției insistente a Episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron, originar din localitatea Bistra. Astfel, generalul Bukow, distrugător a peste 150 de mănăstiri și schituri din Transilvania, a cruțat biserica de lemn de la Lupșa, urmând să dărâme, însă, chiliile dimprejurul locașului de cult. Din cauza presiunilor antiortodoxe, mănăstirea a fost desființată în jurul anului 1820, viețuitorii fiind alungați de către autoritățile habsburgice. În anul 1832, locașul de închinare avea să fie reactivat ca biserică parohială, aflându-se până în anul 1948 în posesia Bisericii Unite. De asemenea, între anii 1948-1992, locașul de cult a aparținut parohiei ortodoxe din localitate. Între anii 1975-1978, în timpul păstoririi Episcopului Emilian Birdaș, biserica s-a aflat într-un program de restaurare, urmând ca locașul de cult să fie resfințit în anul 1980, prilej cu care a primit hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. În anul 1991, la solicitarea credincioșilor, așezământul monahal a fost reînființat. De asemenea, începând cu anul 1993, în curtea mănăstirii au fost ridicate o nouă stăreție, altarul de vară și noul paraclis cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Cuviosul Siluan Athonitul”. Din anul 1998, vatra monahală a Mănăstirii Lupșa se află sub oblăduirea arhim. Melhisedec Ungureanu, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei. 

Sărbătoare la Feredeu, Arad

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci a fost, pentru credincioșii prezenți la slujbele de la Mănăstirea Feredeu, un prilej de trăire duhovnicească.

La inițiativa starețului arhim. Ilarion, de câțiva ani, soborul de slujitori și pelerinii parcurg împreună procesiunea „Drumul Crucii”, care începe la poalele dealului, cu popasuri la cele 14 cruci aşezate la o anumită distanţă, şi care, prin icoanele înălţate pe acestea, exprimă calvarul Mântuitorului pe drumul spre Golgota. După aceasta, credincioșii au participat la slujba de priveghere săvârșită în paraclisul „Înălţării Sfintei Cruci” din curtea mănăstirii.

Programul slujbelor a continuat a doua zi dimineaţa, când pelerinii au participat la Sfânta Liturghie, săvârşită de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, înconjurat de un sobor de preoţi și diaconi, în prezența a numeroși credincioși. Din sobor a făcut parte arhim. Ilarion Tăucean, starețul mănăstirii, arhid. Tiberiu Ardelean, inspector eparhial şi alţi preoţi.

Ierarhul a rostit cuvântul de învățătură cu titlul „Sărbătorile Sfintei Cruci” (pe baza citirilor scripturistice ale praznicului: I Cor. 1; Ioan 19), „care de-a lungul anului bisericesc sunt popasuri duhovniceşti legate de evenimente din istoria sfântă, întăritoare ale dreptei credinţe şi evlaviei creştine, mărturisite de toţi cei ce poartă semnul jertfei Mântuitorului spre binecuvântarea lucrării lor în Biserică şi societate spre pacea şi progresul lumii”.

La final, stareţul, arhim. Ilarion Tăucean i-a mulţumit Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, în numele vieţuitorilor mănăstirii şi al soborului preoţilor slujitori, pentru prezenţa în mijlocul pelerinilor veniţi din toată vecinătatea şi tuturor preoţilor şi credincioşilor care au participat în aceste zile la sfintele slujbe săvârşite la mănăstire.

Pelerinaj pe pe Muntele Mic, Caransebeş

În acest an în care este sărbătorit Centenarul Bănățean, peste 3000 de pelerini s-au unit în rugăciune pe Muntele Mic, participând la cel de-al 14-lea pelerinaj organizat de Episcopia Caransebeșului în ziua praznicului Înălțării Sfintei Cruci, la Crucea-monument. 

Miile de pelerini s-au alăturat unui sobor de ierarhi, preoți și diaconi, precum și militarilor care au venit și în acest an să participe la acest eveniment din Banatul de Munte. La orele di­mineții s-a pornit în procesiune de la troița ce se află la intrarea în stațiune, până la Crucea-monument, construită spre cinstirea memoriei eroilor bănățeni căzuți în luptă pentru înfăptuirea Marii Uniri.

La baza Crucii a fost oficiată Sfânta Liturghie de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, alături de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria și locțiitor al Episcopiei Dacia Felix și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. 

După Sfânta Liturghie, a fost săvârșită o slujbă de pomenire a eroilor bănățeni și a ctitorilor ce au înălțat crucea de pe Muntele Mic. Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Nicodim care a ilustrat semnificația praznicului și a scos în evidență importanța cinstirii Sfintei Cruci. 

„Am fost din nou pe Muntele Mic, ca aici, la Crucea-monument, să-i pomenim pe cei care au făurit România Mare și să-i pomenim mai ales în acest an pe cei care au contribuit la instaurarea administrației românești în cetățile importante din Banat. Ne bucurăm că și în acest an am avut oaspeți de seamă, ierarhi, preoți, oficialități civile și militare, centrale, județene și locale, precum și foarte mulți cre­dincioși, printre care numeroși tineri”, a subliniat Părintele Episcop Lucian.  

Cu prilejul acestui eveniment, credincioșii prezenți au avut posibilitatea de a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (copie a icoanei Trihierussa „cea cu trei mâini”) de la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, ce se află la Mănăstirea Neamț, precum și la moaștele Sfântului Simeon Stâlpnicul de pe Muntele Minunat.

Aceste sfinte odoare au fost aduse din Moldova de o delegație de la Mănăstirea Neamț, condusă de starețul Benedict Sanciuc, încă din ajunul Praznicului Înălțării Sfintei Cruci și au fost depuse în Catedrala Episcopală din Caransebeș, unde a fost săvârșită Vecernia cu Litie de către Preasfințitul Părinte Lucian. Atât la Caransebeș, cât și pe Muntele Mic credincioșii s-au închinat la icoana Maicii Domnului și la moaște pe tot parcursul sfintelor slujbe. Preasfințitul Părinte Lucian i-a oferit starețului Benedict Sauciuc, Ordinul Eparhial „Crucea Episcop Elie Miron Cristea” pentru clerici. 

„Cu toții astăzi am fost într-o obște duhovnicească, într-un duh și o simțire, pentru că am avut parte de o trăire frumoasă pe acest munte sfânt al Banatului, atât la Sfânta Liturghie, cât și la manifestarea patriotică, militară, care ne-a adus aminte că trebuie să fim și să rămânem toată viața buni români, dar și buni creștini, întrucât în Imnul țării avem o strofă care ne amintește despre Sfânta Cruce: «Preoți cu crucea în frunte căci oastea e creștină». Ierarhi și preoți cu crucea în frunte, precum și credincioși am venit ca împreună să ne închinăm Crucii celei de viață făcătoare pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos”, a mai spus Preasfințitul Părinte Lucian la final. La baza Crucii-monument au fost depuse coroane și a avut loc ceremonialul militar al Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere „Decebal” din Timișoara, marcând, astfel, Centenarul Bănățean – 100 de ani de la intrarea administrației românești în Banat. Cu prilejul acestui eveniment a fost lansat și CD-ul Grupului psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului „La umbra crucii, Tale”. Această ediție apărută la Praznicul Înălțării Sfintei Cruci cuprinde pricesne închinate Sfintei Cruci, conform Episcopiei Caransebeşului.

Slujire arhierească la Beiuş, Bihor

În ziua praznicului Înălțării Sfintei Cruci, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală în cadrul comunităţii de credincioşi din Parohia Beiuş IV, Protopopiatul Beiuş, săvârşind Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în paraclisul provizoriu amenajat pentru slujire, situat în vecinătatea noii bisericii parohiale cu hramurile „Înălţarea Domnului” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, aflată în construcţie.

După citirea pericopei evanghelice rânduită a se citi în această zi de praznic la Sfânta Liturghie, de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, ierarhul a rostit o predică, în care a subliniat importanţa şi semnificațiile praznicului Înălţării Sfintei Cruci: „Sărbătoarea mare de astăzi a Înălțării Sfintei Cruci, jalonată de două duminici, de dinainte și de după serbare, se referă la două evenimente istorice care au avut loc în cetatea Ierusalimului și care sunt legate de Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu Cel nevinovat, pentru păcatele oamenilor”.

„Înălțarea Crucii la Ierusalim în anul 326 de către Patriarhul Ierusalimului este sărbătoarea pe care noi o pomenim de atunci în fiecare an în calendarul Bisericii la 14 septembrie. Este o zi a triumfului, a biruinței Crucii, iar din punct de vedere duhovnicesc vedem biruința Sfintei Cruci ca biruință asupra tuturor încercărilor, a tuturor ispitelor, biruință asupra celui rău (...) Așadar, Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de mare bucurie, de mare sărbătoare, o zi a triumfului credinței creștine, la fel cum este Duminica Ortodoxiei, cea dintâi a Sfântului și Marelui Post. De aceea, la Sfântul Munte Athos, în foarte multe din bisericile principale de la mănăstiri, numite și catholicoane, în naos, de-o parte și de alta a iconostasului, sunt pictate, ca scene pereche, în partea dreaptă Duminica Ortodoxiei, iar în partea stângă Înălțarea Sfintei Cruci. Astfel, atât icoana Înălțării Sfintei Cruci, cât și icoana Duminicii Ortodoxiei, sunt icoanele biru­inței dreptei credințe”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Sofronie.

După Sfânta Liturghie, Marian Vasile Popa, Protopopul Beiuşului, Seghiştei şi Şteiului, precum și parohul Dorel Gheorghe Varga au adresat mulţumiri ierarhului.

La final, Părintele Episcop Sofronie a felicitat pe paroh și pe credincioși pentru noua biserică pe care o construiesc, subliniind faptul că zidirea unei noi biserici înseamnă o cruce, adresând îndemn părintesc tuturor de a continua lucrările la sfântul lăcaș. 

În încheierea vizitei pastorale în parohia beiușeană, Preasfin­țitul Părinte Episcop Sofronie a vizitat șantierul bisericii aflate în stadiul finalizării tencuielilor interioare. 

Slujire arhierească la Ceaca, Sălaj

Cu ocazia praznicului Înălțării Sfintei Cruci, Preasfin­țitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Ceaca, Protopopiatul Jibou. Cu acest prilej, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, între care s-a aflat şi Dan Dregan, protopopul Jiboului. 

La finalul Dumnezeștii Liturghii, în semn de recunoștință pentru înfrumusețarea bisericii și a casei parohiale, Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat parohului Florin-Dumitru Pușcaș o diplomă de apreciere. De asemenea, ierarhul a oferit o diplomă de apreciere unei credincioase cu ocazia aniversării vârstei de 106 ani. În continuare, au mai fost acordate diplome de apreciere persoanelor care s-au implicat în activitățile de finalizare a lucrărilor efectuate la lăcașul de cult și la casa parohială. La rândul său, parohul a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu pentru prezență și i-a dăruit o icoană. În continuare, ierarhul a oficiat o slujbă de binecuvântare la casa parohială, în urma lucrărilor de modernizare efectuate asupra acesteia.

În anul 1765 a fost construită prima biserică a satului, iar în anul 1902, tot pe același loc, a fost ridicat un alt lăcaș de cult din lemn, pe temelie de piatră, acoperit, inițial, cu șindrilă. Lucrarea a fost executată de meșterul Grigore din Cozla, prin contribuția credincioșilor. În anul 1961, biserica a fost reacoperită cu tablă, iar în anul 1917 a fost realizată zugrăveala interioară pe lemn, de zugravul Ioan Pop, urmând ca în anul 1964 aceasta să fie zugrăvită din nou, de credinciosul Ioan Ciurean din Ceaca. Actualul lăcaș de cult a fost edificat între anii 1988-1992.

Începând cu anul 2018, Florin-Dumitru Pușcaș a fost numit preot al Parohiei Ceaca, sub păstorirea sa derulându-se o serie de lucrări de înfrumusețare a lăcașului de cult și a casei parohiale.

Hramul Mănăstirii Prislop, Hunedoara

În ziua praznicului Înălțării Sfintei Cruci, sâmbătă, 14 septembrie, Mănăstirea Prislop a avut hram. Cu acest prilej, Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, împreună cu Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, și cu Preasfințitul Părinte Episcop Danii Stoenescu, alături de un sobor de preoți și diaconi. 

Omilia pericopei evanghelice citită la Sfânta Liturghie a fost rostită de către Preasfințitul Părinte Episcop Daniil, iar Preasfințitul Părinte Episcop Andrei a predicat despre aflarea lemnului Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos pe dealul Golgotei, de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare, la îndemnul mamei sale, Sfânta Împărăteasă Elena, și instituirea acestei sărbători încă din secolul al IV-lea, prin înălțarea lemnului Sfintei Cruci de către patriarhul Macarie al Ierusalimului, în văzul tuturor. 

La final, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie, al Devei şi Hunedoarei, a adresat un cuvânt de mulțumire celor care au slujit la Sfânta Liturghie și tuturor credincioșilor veniți să se roage la hramul Mănăstirii Prislop.

După Sfânta Liturghie, soborul slujitor a săvârșit o slujbă de pomenire la mormântul părintelui Arsenie Boca, aflat în cimitirul mănăstirii, conform Episcopiei Devei şi Hunedoarei. 

Hram la Săpânţa Peri, Maramureş

De praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar al Episcopiei ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, a liturghisit și a predicat la Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Săpânța Peri, judeţul Maramureş, cu ocazia hramului mic. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, condus de arhid. Adrian Dobreanu, conform Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.