Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Regionale Transilvania Slujiri arhiereşti şi hramuri la praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul

Slujiri arhiereşti şi hramuri la praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul

Numeroase aşezăminte monahale din Transilvania şi Banat au avut hram la praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Mii de pelerini au participat la slujbele de hram, iar ierarhii i-au îndemnat pe credincioşi să ducă o viaţă cinstită şi să pună în practică îndemnurile la pocăinţă ale Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
 
Biserica Schitului „Sfântul Ioan Botezătorul” din Breaza, judeţul Braşov, a fost târnosită în ziua când a fost cinstit ocrotitorul acestui aşezământ monahal, pe 29 august. Slujba de sfinţire a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, egumenul schitului, ieromonahul Ambrozie Duţă, protopopul de Făgăraş, Iulian Mihai Boac, şi alţi slujitori ai sfintelor altare de la aşezămintele monahale şi locaşurile de cult din Ţara Făgăraşului. 

Schitul de la Breaza a fost ridicat în anii de după evenimentele din 1989, la iniţiativa preotului Ioan Năftănăilă, pe locul unde au existat două mănăstiri distruse de generalul austriac Bucov în secolul al XVIII-lea. Biserica de lemn a aşezământului monahal a fost înfrumuseţată în anii trecuţi cu pictură şi cu toate cele necesare cultului, iar acum a fost târnosită de Părintele Mitropolit Laurenţiu cu Sfântul şi Marele Mir şi cu apă sfinţită. 

După slujba de târnosire a urmat Sfânta Liturghie, oficiată pe o scenă amenajată în incinta schitului. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul „Anatoly” din Braşov. Pelerini din Ţara Făgăraşului şi din alte părţi ale ţării au venit în număr mare la Breaza pentru a participa atât la slujba de târnosire cât şi la Sfânta Liturghie. Au participat şi numeroase autorităţi centrale, judeţene şi locale, între care primul-ministru al României, Viorica Dăncilă.

Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de arhimandritul Ioachim Tomoiagă, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului care a vorbit credincioşilor despre sărbătoarea din 29 august şi rolul Sfântului Ioan Botezătorul în planul de mântuire a omenirii.

„Astăzi este ziua în care ne amintim de martiriul Sfântului Ioan Botezătorul şi anume de tăierea capului său pentru că a gândit drept şi în Duhul lui Dumnezeu, a vorbit cum a gândit, nu a gândit într-un fel şi a vorbit într-altul. I s-a tăiat capul pentru că acest cap avea să slujească doar demnităţii şi moralei. Şi pentru faptul că a spus adevărul, a mărturisit adevărul, a spus păcatului păcat şi virtuţii virtute, cu fermitate şi cu demnitate, avea să aibă de suferit pentru aceasta”, a spus părintele Ioachim Tomoiagă.

În cuvântul de binecuvântare, Părintele Mitropolit Laurenţiu i-a felicitat pe monahii care au ostenit aici ani la rând pentru a înfrumuseţa biserica schitului şi a ridica aici un aşezământ monahal, continuând astfel ceea ce a început în anii ’90 regretatul preot Ioan Năftănăilă, mărturisitor al credinţei în temniţele comuniste.

„Ne-am amintit astăzi de evenimentul acesta tragic al crimei pe care a făcut-o Irod prin complicitate şi am învăţat că este bine să privim totdeauna spre cer pentru că este prea scurtă călătoria noastră în această viaţă. Sărbătoarea aceasta este una deosebită în istoria acestui aşezământ şi prin rânduiala săvârşită astăzi am reînviat sfinţenia acestui loc unde au fost mănăstiri cu mult timp înainte şi au fost distruse de generalul austriac Bucov”, a subliniat ierarhul.

Un cuvânt de felicitare a rostit şi fiul preotului ctitor al schitului de la Breaza, doctorul Eugen Năftănăilă care amintit tuturor prin ce eforturi mari a fost ridicat schitul pe aceste locuri sfinţite cu secole în urmă de monahi îmbunătăţiţi.

La final, egumenul schitului, părintele Ambrozie Duţă a fost hirotesit protosinghel, iar diaconul Dosoftei Matei din obştea monahală a fost hirotesit arhidiacon. Mai mulţi binefăcători au primit din partea ierarhului acte de cinstire, iar toţi cei prezenţi au avut posibilitatea să intre în altarul sfinţit şi să cinstească racla în care se păstrează capul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, adusă de la Catedrala mitropolitană din Sibiu.

Hramul Mănăstirii Cormaia, Bistrița-Năsăud

La hramul Mănăstirii Cormaia, din județul Bistrița-Năsăud, de praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfintitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. La slujba de hram au luat parte numeroși credincioși, oficialități locale și județene, precum și copiii aflați în tabăra de vară la Centrul misionar de tineret „Ioan Bunea” din Sîngeorz-Băi.

Din sobor au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Năsăud, Ioan Dâmbu, protopopul de Gherla, Paul Iulian Isip, duhovnicul mănăstirii, protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, stareți și duhovnici de la mănăstirile din eparhie, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Sfântul Ioan Botezătorul - martirizat pentru că a apărat familia”.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de psalți din localitatea Vicovu de Sus, dirijat de diaconul Mihai Isopescu.

Pentru vrednicia cu care conduce mănăstirea, Părintele Mitropolit Andrei a hirotesit-o stavroforă pe stareța Sebastiana Sîngeorzan. La final, duhovnicul mănăstirii, protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, a mulțumit ierarhului pentru prezență, preoților împreună-slujitori și tuturor celor care ajută mănăstirea.

La slujbă au participat și cei aproximativ 70 de copii aflați în aceste zile în Tabăra de vară de la Centrul misionar de tineret „Ioan Bunea” din Sîngeorz-Băi, care s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos.

După Sfânta Liturghie, a fost săvârșită o slujbă de pomenire la mormântul fostei starețe, stavrofora  Ecaterina Ghiran, trecută la cele veșnice la 24 decembrie 2017. Totodată, a fost sfințită crucea de pe mormânt. Apoi, ierarhul a binecuvântat și a oficiat slujba sfeștaniei la noua casă monahală.

Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călugărițe. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid ce poartă hramul „Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, fiind sfințită în 29 mai 2016. 

La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Buna Vestire”, construită în anul 1636 de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până în prezent opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar în 2014 pictura a fost restaurată integral.

În anul 2015, mănăstirea din Cormaia, situată la cinci kilometri distanță de orașul-stațiune Sîngeorz-Băi, a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.
Până în prezent, mănăstirea a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind 26 de maici, conduse de stareța stavrofora Sebastiana Sîngeorzan și de duhovnicul protos. Nicodim Sîngeorzan. 

Hramul Mănăstirii Timișeni-Șag, Timiş

La praznicul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Timișeni, una dintre cele mai reprezentative vetre monahale din cuprinsul Arhiepiscopiei Timișoarei, i-a primit pe pelerinii care au vrut să înalțe rugăciuni către ocrotitorul spiritual al mănăstirii, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. Programul liturgic a început din ajunul sărbătorii, cu oficierea Vecerniei Mari unite cu Litia de către un sobor de preoți de la Centrul eparhial, ieromonahi și preoți din cadrul eparhiei. La finalul slujbei, părintele consilier Zaharia Pereș a rostit un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre vestirea Cuvântului lui Dumnezeu și dimensiunea misionară a activității Sfântului Ioan, ultimul prooroc al Vechiului Testament și Înaintemergătorul Domnului. Părintele consilier i-a îndemnat pe pelerinii prezenți să pună în faptă învățătura proorocului Ioan și să fie mereu atenți la nevoile celor din preajma lor.

Programul liturgic închinat Sfântului Prooroc Ioan a continuat, în noapte, cu Sfânta Taină a Maslului, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie, iar, în zorii sărbătorii, s-a oficiat Slujba Aghesmei mici și Taina Sfântului Maslu. 

În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. După otpustul Dumnezeieștii Liturghii, ierarhul a vorbit despre viața Sfântului Ioan, precum și despre însemnătatea mesajului său privind schimbarea vieţii prin pocăinţă.

În anul 1944, mitropolitul Vasile Lăzărescu a hotărât reînfiinţarea a trei vetre monahale, vremelnic desfiinţate de stăpânirile potrivnice neamului şi credinţei poporului român creştin ortodox, aflate în cuprinsul Eparhiei Timişoarei. Astfel că, prin hotărârea Consiliului Eparhial, au fost redeschise mănăstirile de la Lipova, Partoş şi Cebza, vetre călugăreşti cu rezonanţă în conştiinţa bisericească şi spirituală a ortodocşilor bănăţeni. Registrele cu procesele verbale ale Mănăstirii de la Partoş – Timişeni, evidenţiază faptul că, în primii ani de existenţa a aşezământului monahal de la Timişeni, acesta a avut statutul de metoc al Partoșului. În scurt timp însă, acesta şi-a dobândit statutul de sine stătător, îndeosebi din pricina faptului că Mănăstirea de la Partoş se află în mijlocul satului, neavând spaţiile corespunzătoare pentru adăpostirea personalului monahal mai numeros. Inițial, la Timișeni se afla numai o clădire, cantonul silvic, cu şase camere, hol și pivniță. Două dintre camere au fost transformate în capelă, unde s-au oficiat serviciile divine până în anul 1972, când s-a târnosit noua biserică mănăstirească de către vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu.  

Mănăstirea Timişeni s-a dezvoltat încă din primii ani de existenţă, chiar şi ca metoc al Par­toșului. Pentru funcţionarea aşezământului s-au ridicat în anul 1946 o clădire cu 18 încăperi pentru chilii şi ateliere, în 1947, o altă clădire ce adăpostea trapeza şi bucătăria, iar în 1950 alte clădiri pentru trebuinţele gospodăreşti. De asemenea, s-au primit spre folosinţă şi două hectare de teren, unde s-a amenajat grădina. Aceste eforturi de ctitorire s-au datorat inclusiv arhimandritului Iustinian Dalea, exarhul mănăstirilor din Eparhia Timişoarei, care a coordonat dezvoltarea atât patrimonială, precum şi cea spirituală a metocului de la Timişeni - Sag. În prezent, obștea mănăstirii are 40 de viețuitoare.

Hramul Mănăstirii de la Strungari, Alba

Joi, 29 august 2019, de sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Înaltprea­sfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent la Mănăstirea de la Strungari, judeţul Alba. Cu prilejul hramului acestei vetre monastice, ierarhul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară din incinta așe­ză­mântului. Obștea monahală de aici este condusă de stareța Dositeea Protopopescu.

Adresându-se numeroșilor credincioși prezenți, ierarhul a spus: „Astăzi suntem confruntați cu valori false și cu idoli falși care reprezintă piedici în calea spre Împărăția lui Dumnezeu. Iată-i: hedonismul, consumerismul, sinea egoistă, adică desfrânarea, iubirea de avuții și slava deșartă. Care este răspunsul nostru la această idolatrie modernă? Trebuie să părăsim comoditățile și mirajele acestei lumi căzute și să-L urmăm pe Domnul pe calea îngustă a crucii. Sfântul Tihon Zadonski spunea: «Crucea cu feluritele ei necazuri este, de fapt, steagul creștin sub care luptă creștinii pentru Împăratul lor Care a fost răstignit». Numai jertfa aduce rod și ne înalță spre piscul frumoaselor împliniri.

Suferința și sângele Sfântului Ioan Botezătorul și ale tuturor martirilor strigă astăzi să încetăm a căuta viața tihnită și să începem a urma îndemnul Mântuitorului Hristos Care zice: «Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă»”.

Mănăstirea „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” de la Strungari a fost înființată în anul 1990, însă monahismul a existat cu mult timp înainte în acest loc. Astfel, viața de obște de aici a început în jurul anului 1900, monahul Simeon fiind cel dintâi nevoitor cunoscut cu numele. După trecerea sa la cele veșnice, a viețuit aici monahul Varsanufie, originar din partea de nord a Moldovei, care a păstrat candela rugăciunii aprinsă timp de 26 de ani. Spre sfârșitul vieții, a primit haina preoției, slujind la altarul Mănăstirii Râmeț. De asemenea, părintelui Varsanufie i-a urmat fratele Ioan, acesta din urmă nevoindu-se în singurătate și rugăciune până la 7 ianuarie 1995, când s-a mutat la Domnul, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Binecuvântare arhierească la Arad

În ziua de joi, 29 august, la praznicul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Înalt­prea­sfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului a participat la Sfânta Liturghie săvârșită în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a Parohiei Arad-Centru, de către parohul Traian Micoroi, părintele pensionar Ștefan Dorin și arhidiaconul Tiberiu Ardelean, inspector eparhial. Ierarhul arădean a rostit un cuvânt de învățătură pus sub titlul „Sfârșit de cale” (în baza citirilor scripturistice a sărbătorii: Fp. 13; Mc. 6), adică a celui care „a gătit calea Domnului, fiind Înaintemergător spre Împărăția cerului prin moarte martirică, pentru propovăduirea adevărului și plinirea dreptății, pildă fiind pentru îndeplinirea misiunii ce-i revenea. «Pomenirea dreptului cu laude…», cum intonează și cântarea bisericească rânduită, anunță și încheierea anului bisericesc cu îndemnul Sfântului Apostol Pavel de a face fiecare credincios cercetarea cugetului pentru cele făptuite pe întregul parcurs, spre a urma calea celor care au vestit cuvântul lui Dumnezeu. Acestea toate în lumina istorisirii Evangheliei zilei”, a adăugat Înalt­prea­sfințitul Părinte Timotei. Parohul i-a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântarea oferită credincioșilor la această zi de sărbătoare.

Slujire arhierească la Caransebeș

La praznicul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, s-a aflat în mijlocul preoților și a credincioșilor din Parohia „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Caransebeș. Cu acest prilej ierarhul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica-necropolă a eparhiei Banatului de Munte, în prezența unui număr mare de credincioși. La final, ierarhul a săvârșit o slujbă de pomenire pentru ctitorii, slujitorii și binefăcătorii sfântului locaș, precum și pentru cei care își dorm somnul de veci în cimitirul dimprejur. Totodată au pomeniți: episcopul Veniamin Nistor, care la 1 august a fost reînhumat în biserica necropolă, și Maria Mic, mama Prea­sfințului Părinte Lucian Episcopul Caransebeșului.

„Se cuvenea ca la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul să slujim Dumnezeiasca Liturghie în biserica-necropolă a episcopiei noastre, o biserică ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul. La începutul lunii august l-am reînhumat în această biserică-necropolă pe episcopul Caransebeșului Veniamin Nistor, care după 70 de ani s-a întors acasă și s-a întâlnit în duh cu ceilalți episcopi ai Caran­sebeșului care își dorm somnul de veci în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul și în cimitirul din jurul acestei biserici. La finalul Sfintei Liturghii am săvârșit și o slujbă de pomenire pentru episcopii Caransebeșului, în mod special pentru Veniamin Nistor, cel care a fost trimis cu domiciliu forțat de regimul comunist la Alba Iulia în februarie 1949 și a trecut la cele veșnice în 1963, fiind înmormântat tot la Alba Iulia în cimitirul Schitului Sfântul Ioan Botezătorul, și în vara acestui an, în centenarul bănățean, episcopul Veniamin Nistor s-a întors acasă lângă episcopii Ioan Popasu, Nicolae Popea și Emilian Birdaș”, a subliniat Preasfințitul Părinte Episcop Lucian.

Parohia Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Caransebeș derulează mai multe proiecte sociale pentru copii și bătrâni. De asemenea colaborează cu uni­tățile școlare și preșcolare din apropiere, precum și unitatea militară din Caransebeș. Biserica parohială a fost ridicată în anii 1770-1780, a fost sfințită la 11 mai 1781 de către episcopul Caransebeșului și Vârșețului Vichentie Popoviciu. În prezent la biserică se execută ample lucrări de renovare și înfrumusețare la exterior.

Hram la Pietroasa Borşa, Maramureş

La praznicul Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de Vară al Mănăstirii Pietroasa din Borşa, cu ocazia hramului. Din soborul slujitor de peste 40 de preoţi şi diaconi, au făcut parte Mihai Chira, protopopul Vişeului, arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul mănăstirii, pr. Marcel Oprişan din Bârsana, pr. Gavriş Vancea din Săliştea de Sus, pr. George Magdău din Şieu, preoţi de pe Văile Izei şi Vişeului, din Borşa, de la cele şapte biserici şi patru mănăstiri, preoţi din alte părţi ale Episcopiei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, dirijat de George Florea. La Chinonic au cântat Corul bisericii din Şieu, dirijat de Mariţa Florea, Silvia Horj din Borşa şi Corul bisericii din Bârsana, dirijat de preoteasa Maria Oprişan. Mai multe mii de credincioşi au urcat spre Mănăstirea aflată sub Muntele Pietrosul din Borşa, unde se află Mănăstirea Pietroasa. Biserica mănăstirii a fost târnosită anul trecut cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, în prezenţa unei mulţimi de credincioşi ca anul acesta. 

Mulţime de părinţi, care urmează să plece înapoi în străinătate la lucru, au venit cu copiii lor mai mici sau mai mari pentru a primi binecuvântare, pentru a primi Trupul şi Sângele Domnului cei mici şi cei care s-au spovedit, precum şi o parte dintre adulţi. 

Pentru credincioşii prezenţi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a ţinut un cuvânt despre Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul şi timpul în care a propovăduit. „Faptul că sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este aşezată în 29 august, ziua martiriului său, fiind decapitat de Irod în 29 august, ultima lună a anului bisericesc, pentru că la 1 septembrie începe un nou an bisericesc, ar putea simboliza faptul că chipul acestei lumi văzute va trece, deoarece, la sfârşitul istoriei, la sfârşitul lumii, la venirea cea de a doua a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos cerul şi pământul se vor schimba. Vor fi purificate şi va fi un cer nou şi un pământ nou. Aşa spune cartea Apocalipsei. Deci, aşa cum vedem noi, lumea, cândva, va avea un sfârşit şi totul va fi schimbat şi omul însuşi va fi transfigurat (…) Sfântul Ioan Botezătorul este în icoană şi lângă Tronul Mântuitorului, Maica Domnului de-a dreapta, Sfântul Ioan Botezătorul de-a stânga, pentru că el este înaintemergătorul Domnului în toate: şi în naştere, şi în predică, şi-n martiriu. A murit decapitat înainte de a muri Mântuitorul Iisus Hristos pe Cruce pentru noi şi pentru a noastră mântuire”.

Ierarhul a mai adăugat că „astăzi, când sărbătorim martiriul Sfântului Ion Botezătorul pentru Hristos, pentru Dumnezeu, pentru adevăr, pentru păzirea Poruncilor şi a Legii Sfinte, trebuie să înţelegem şi să reţinem următoarele lucruri: că s-a născut într-o familie cu viaţă morală, cu viaţă sfântă, preoţească, din părinţii Drepţii Zaharia şi Elisabeta; că de sărbătorile noastre, ziua naşterii, numelui, nu se cuvine să facem un ospăţ lumesc şi o petrecere păcătoasă, care să ne ducă la pierderea raţiunii şi înţelepciunii, ci trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dat darul vieţii, că ne-a adus din nimic la existenţă. Şi apoi, să fim creştini buni, iubitori de Dumnezeu, după pilda Sfântului Ioan Botezătorul”. 

Hramul Mănăstirii Făgeţel, Harghita

La Mănăstirea cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” de la Făgețel, Prea­sfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie în altarul de vară al locașului monahal, cu ocazia hramului.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a spus: „Sărbătoarea de astăzi ne învață modul în care autoritatea, interesul și lașitatea martirizează dreptatea, cinstea și sfințenia. Motivele martirizării Sfântului Ioan au fost următoarele: Deranjarea intereselor puterii, demascarea corupției, desfrâul de la curtea regală și râvna pentru îndreptarea oamenilor prin adevăr.

Ele au fost «fitilul» care va aprinde adevărata explozie ucigătoare, intriga amantei Irodiada, plăcerea desfrâului și amețeala vinului îl vor determina pe Irod Antipa să acționeze mișelește întemnițând politic și ucigând pe cel care-l socotea «drept și sfânt» (Marcu 6, 20). Irod la ziua de naștere îmbătându-se de vin și de plăcere, promite Salomeei că îi va da până la jumătate din regatul lui. Momentul de slăbiciune a fost speculat de Irodiada și o îndeamnă pe fată să-i ceară capul lui Ioan Botezătorul, care se afla de un an în detenție, în închisoarea Macherus. Irod acceptă, trimite un paznic și i-a poruncit să-i aducă capul. Este un caz unic în istoria crimelor ome­nești. Trupul Sfântului Ioan Botezătorul a fost înmormântat în Sevasta, iar capul lui, după mai multe peregrinări, a ajuns în muzeul Topkapi din Istanbul. Creștinii, evreii și musulmanii cinstesc Sfintele Moaște ale Sfântului Ioan Botezătorul. În iconografia Bisericii Ortodoxe, Sfântul Ioan apare în icoana Dreptul Judecător, mijlocind împreună cu Maica Domnului pentru ca Mântuitorul să-și arate mai mult mila decât dreptatea”.

Răspunsurile la strană au fost date de Corala bisericii „Sfânta Treime” din orașul Întorsura Buzăului. După săvâr­șirea Sfintei Liturghii, un grup de copii din Întorsura Buzăului conduși de prof. Ioan Mitrofan au interpretat câteva cântări patriotice, conform Episcopiei Covasnei şi Harghitei. 

Hramul Mănăstirii Bic, Sălaj

Mănăstirea Bic din Episcopia Sălajului, și-a prăznuit ocrotitorul, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Această sărbătoare încheie hramurile de vară ale mănăstirilor din Episcopia Sălajului. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, între care s-au aflat pr. Mihai Dobocan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului, arhim. Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului și Dan Haiduc, protopopul Șim­leului Silvaniei, în prezența a numeroși credincioși, care s-au adunat și în acest an, în număr mare, la mănăstire, încă din ajunul sărbătorii, când au participat la slujba de priveghere săvârșită în altarul de vară. În semn de evlavie față de sfântul ocrotitor al acestui așezământ monahal, pelerinii au înnoptat sub cerul liber, în dorința de a fi prezenți și la Dumnezeiasca Liturghie din ziua praznicului. 

La finalul slujbei, stareţa, stavrofora Marina Lupou, a mul­țumit ierarhului pentru prezență și i-a dăruit o cruce. Situată la trei kilometri de orașul Șimleu Silvaniei, Mănăstirea Bic a fost înființată în anul 1994, inițial, aceasta func­ționând în vechea școală a satului Bic. În anul 1997 a fost adusă în incinta actuală a mănăstirii o biserică de lemn, din localitatea Stâna, aceasta datând din anul 1720. Lucrările la biserica nouă de zid a așe­zământului monahal au început în anul 1996, sub coordonarea stareței Marina Lupou și prin implicarea obştii mănăstirii. S-au făcut următoarele lucrări: în interior, pereții au fost tencuiți și pictați în tehnica frescă, s-au montat geamurile și ușile de acces, s-a turnat șapa de beton, pardoseala a fost acoperită cu parchet melaminat, s-a făcut instalația electrică și s-au montat candelabrele și aplicele pentru iluminat, baza stâlpilor de susținere a fost îmbrăcată în marmură, au fost instalate sistemele de încălzire pe calorifere și cel de sonorizare, s-au confecționat iconostasul din lemn de tei și cireș, stranele și scaunele din lemn de stejar, precum și mobilierul bisericesc, Sfânta Masă a fost placată cu marmură, s-au achiziționat două tetrapoade și un baldachin pentru o icoană a Maicii Domnului, iar la intrarea în lăcașul de cult a fost amenajat un pangar. În exterior, biserica și poarta de acces au fost tencuite în terasit, s-a făcut acoperișul din tablă de aluminiu și zincată, s-au turnat trotuarele și scările de acces spre lăcașul de cult și au fost încadrate cu stâlpișori, a fost ridicat gardul de împrejmuire al bisericii, au fost edificate un altar de vară, o clopotniță, un lumânărar și cinci troițe, a fost amenajat un muzeu la subsolul lăcașului de cult și au fost ridicate un corp de chilii, pe trei nivele și alte clădiri anexe. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe. Astfel, în anul 2017, lăcașul de cult, cu hramul „Sfânta Treime” a fost sfințit de Preasfințitul Părinte Petroniu și de Înaltpreasfințitul Părinte Athenagoras, Mitropolitul Grec Ortodox al Mexicului.

Prin implicarea stareței Marina Lupou, mănăstirea a dezvoltat programe de asistență socială atât pentru copii, cât și pentru persoanele vârstnice. Astfel, la așezământul monahal funcționează Școala Confesională pentru clasele I-IV „Sfântul Pantelimon”, unde învață și sunt cazați 18 copii proveniți din diferite familii cu probleme sociale de pe cuprinsul județului Sălaj.

De asemenea, în cadrul Mănăstirii Bic funcţionează, din anul 1999, un cămin pentru persoane vârstnice. Din anul 2008 căminul a fost mutat într-o clădire nouă, iar numărul persoanelor vârstnice care beneficiază de îngrijire, în prezent, a ajuns la 27.

Slujire arhierească la Crișcior, Hunedoara

În ziua pomenirii Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Crișcior, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, cu prilejul sărbătoririi celui de-al doilea hram al așezământului monahal.

În cuvântul de învățătură ierarhul a îndemnat pe cei pre­zenți, ca „asemenea Sfântului Ioan Botezătorul, proroc cu viață aspră de pustnic, să ofere mai puțină hrană trupului și mai multă sufletului, iar hrana sufletului este cuvântul lui Dumnezeu, învățătura cea duhovnicească și slujba liturgică de la Biserică”.

La finalul slujbei, Preasfin­țitul Părinte Episcop Gurie, împreună cu soborul slujitor, a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii mănăstirii, conform Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Hram la Schitul Izvoare, Maramureş

Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei ortodoxe a Mara­mureșului și Sătmarului a liturghisit la Schitul Izvoare, Protopopiatul Sighet, cu ocazia hramului. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic și misionar, arhim. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și starețul Mănăstirii Rohia, pr. Milan Bălan, consilier eparhial al Sectorului Teologic Educa­țional, protos. Varlaam Coroian, starețul Mănăstirii Chiuzbaia, Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului, pr. Gheorghe Ulici, secretar al protopopiatului; arhid. Dumitru Botiș, inspector social, arhid. Gherasim Nap, alături de alți părinți slujitori din parohiile învecinate. Răspunsurile liturgice au fost date de o parte a membrilor Grupului vocal Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi Români, filiala Baia Mare, dirijat de Oana Lenghel. În cadrul Sfintei Liturghii, în urma concursului de ocupare a unei parohii susținut la Centrul Eparhial din Baia Mare, diaconul Iulian Scripciuc a fost hirotonit întru preot pe seama Parohiei Tohat, Protopopiatul Chioar. La final ierarhul a binecuvântat noua troiță de lemn din zona lăcașului de cult.