Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie Semnal editorial Religiile şi identitatea europeană – perspective pluridisciplinare

Religiile şi identitatea europeană – perspective pluridisciplinare

Un articol de: Pr. Nicolae Dascălu - 11 Aug, 2019

Despre istoria Europei și despre identitatea europeană la timpul prezent se scriu cărți și se studiază sistematic în universitățile și academiile din întreaga lume. Proiectul Uniunii Europene a dat prioritate dimensiunii economice și geopolitice, însă bătrânul continent resimte nevoia regăsirii fibrelor lui spirituale și culturale fondatoare. Volumul Les religions et l’identité européenne, editat de Fundația pentru Știință și Artă, sub auspiciile Academiei Române, are chiar această țintă.

Volumul a fost rea­lizat pe baza lu­crări­lor celui de-al XVI-lea Seminar In­ter­național „Penser l'Europe”, desfășurat la sediul Academiei Române din București în perioada 28-30 septembrie 2017, cu participarea a numeroase perso­nalități academice din Franța, Spania, Germania, Grecia, Israel, Italia, Polonia, Serbia, Suedia, Austria, România și Republica Moldova.

Redactată în limbile franceză și engleză, cartea are drept introducere alocuțiunile din sesiunea inaugurală (Eugen Simion, PF Patriarh Daniel, Thierry de Montbrial, Michèle Ramis, Jaimé Gil Aluja). Comunicările prezentate sunt apoi grupate în patru secțiuni, corespunzătoare abordărilor tematice: antropologică, etnologică, sociologică și politică.

Omul și deschiderea lui către transcendență

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, „Europa între matricea sa creştină, secularism şi fenomenul imigraţiei”, se află la începutul primei secțiuni, în paginile 30-31. Cităm din partea finală: „Valorile religioase şi morale ale tradiției iudeo-creştine reprezintă componente principale ale matricii culturale fondatoare a Europei, chiar dacă nu sunt suficient recunoscute ca atare de ideologiile ateiste şi de curentele umaniste seculare de astăzi. Însă, paradoxal, capacitatea de a primi şi integra alte valori culturale decât valorile creştine este, de asemenea, o componentă a culturii europene deschise către universalitate, vocaţie inspirată de Evanghelia iubirii lui Hristos pentru toate popoarele lumii. Tensiunea între identitatea culturală a unui continent şi diversitatea culturală a lumii rămâne o tensiune necesară, pentru a evita două extreme: izolarea culturală şi dizolvarea culturală a Europei. Viitorul Europei trebuie bine gândit, cu înţelepciune şi speranţă (sapientia et spes)”.

Arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu susține reinventarea Europei pe fundamentele moştenirii creştine şi afirmă idealul omului deschis către transcendenţă, către Dumnezeul iubirii, ca beneficiar al moştenirii europene şi ca o condiţie a supravieţuirii. Formulat într-o formă sintetizatoare, mesajul poate fi exprimat astfel: „Proiectul european se bazează pe apărarea unei viziuni despre om, edificată pe demnitate şi transcendenţă, pe deschiderea omului european către Dumnezeu” (p. 39).

Rev. Piotr Mazurkiewicz a venit de la Varşovia cu un studiu elaborat, susţinut de idei inspirate din scrierile unor cunoscuţi filosofi şi politologi contemporani, în care expune diferendul dintre cele două antropologii (creştină şi umanistă), care se confruntă în ultimele două secole nu doar în plan ideologic, ci şi în sfera politico-socială şi existențială.

În discursul său, Thierry de Montbrial susține că nu putem să vorbim despre identitatea Europei, despre trecutul sau despre viitorul ei, fără a introduce în plan central problema religiei. Trebuie să avem curajul de a o înfrunta direct. Academicianul francez previne asupra dificul­tății cercetării pluridisciplinare: „...să vedem despre ce vorbim exact, pentru că dacă se amestecă sistematic, fără un grad suficient de discernământ, aceste patru niveluri (antropologic, etnologic, cultural/sociologic şi politic), nu ajungem decât la confuzie şi la creşterea tensiunilor şi, eventual, a violenţelor, în locul căutării adevăratei toleranţe” (p. 35).

În comunicarea prezentată de Jaimé Gil Aluja, „Mult pentru a ne uni, prea puţin pentru a ne dezbina”, am citit ameninţarea asupra umanismului european care vine din partea tehnologiei şi de la un nou subsistem religios, transumanismul. Eugen Simion a vorbit despre unitatea spirituală a Europei şi despre diversitatea ei religioasă. Una dintre concluziile sale a fost: „În civilizaţia numerică de astăzi, religia este unica morală posibilă pentru omul blocat de pretutindeni, ca ucenicul vrăjitor din legendă, care nu mai poate stăpâni forțele pe care le-a declanșat” (p. 68).

Rădăcinile creștine ale Europei și aspectul etnologic al religiilor

Identitatea funcţională este gândită adesea doar prin raportare la un pol negativ. Corectitudinea politică resimte un disconfort identitar din împletirea valorilor de tip etnic şi naţional cu valorile religioase. Secţiunea dedicată aspectului etnologic al religiilor cuprinde patru comunicări.

În textul său, intitulat „A gândi Europa – a gândi omul, chipul lui Hristos şi identitatea omului”, Dominic Schubert priveşte către fundamentele spirituale ale Europei cu privirea lui Ludovic al XVI-lea către grădinile de la Versailles, care se terminau cu un lan de grâu, ca să nu se piardă din memorie originea rurală a Franţei. A gândi omul fără „Fiul Omului” ar duce la sub-om sau la supraom, în dialectica raporturilor de putere dintre dominat şi dominator, atât de uşor interschimbabile, aşa cum se repetă mereu în istorie (pp. 80-81).

Scriitorul Virgil Tănase vede în bisericuţele din satele europene memoria vie a naţiunilor, cu fondul ei de toleranţă şi de deschidere faţă de cei care sunt diferiţi de noi. Alexandru Zub meditează livresc asupra „Istoriei şi propensiunii eshatologice în secolul al XX-lea”, iar Radu Boroianu îşi construieşte discursul pe filonul latin al creştinismului european.

Amprentele religioase în cultura europeană. Aspectul sociologic al religiilor

A treia secţiune a volumului reuneşte teme de reflecţie diferite: trăsăturile religioase în cultura europeană (Slobodan Grubačić), confesiunile creştine şi construcţia europeană (Răzvan Theodorescu), religii, literatură şi identitate europeană (Giselle Vanhese), dialogul dintre creştini şi musulmani în patrimoniul cultural european (Emil Constantinescu). Jean Askenasy analizează componenta neuroştiinţifică în abordarea religiozităţii europenilor, iar Joaquim Gironella Coll scrie despre rolul chirurgiei în riturile religioase şi sociale. Concluzia studiului academicianului grec Evanghelos Moutsopoulos despre dinamica identitară este următoarea: „Europa de mâine va fi virtuoasă mai ales datorită respectului mutual al religiilor, care merge perfect împreună cu respectul drepturilor omului, garantat universal într-o lume care vizează salvarea genului uman, ca să evite, pe cât este posibil, o migrare forțată imediată într-un spațiu extraterestru, inospitalier deocamdată, dacă nu chiar ostil” (p. 125).

Aspectele religioase în politicile naționale și aspecte politice ale religiilor

Prof. Michael Metzeltin abordează tema creștinismului european și a dificilului echilibru dintre unitate și diversitate. Secți­unea conține, de asemenea, referate despre alte direcții de reflecţie din aceeași arie tematică: aspecte ale identității religioase a românilor în cărțile religioase din secolul al XVI-lea (Ioan-Aurel Pop), identități și religii în fața globalizării (Mohammed Laichoubi), religia și tradiția (Radivoje Konstantinović), rolul comunicării (Petre Roman). Ex­perții în economie cugetă asupra actualității virtuții smereniei în economie (Valeriu Ioan-Franc și Napoleon Pop), dar și asupra unor doctrine economice privite din perspectiva relației dintre credința religioasă și profitul material (Dan Popescu). Pr. prof. Wilhelm Dancă face o pledoarie optimistă asupra speranței religioase a Europei de mâine, în timp ce prof. Victor Moraru de la Chișinău evidențiază rolul benefic al comunităților religioase în procesul de integrare a mi­granților.

Deși alcătuit din texte inegale ca întindere, volumul Les religions et l'identité européenne conține prelegeri dense și acoperă o paletă largă de preocupări pentru cercetarea academică din zilele noastre. Fiecare dintre acestea poate constitui un punct de plecare pentru noi dezbateri și aprofundări.