Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Interviu Concurs de literatură pentru elevi la Gaudeamus

Concurs de literatură pentru elevi la Gaudeamus

Un articol de: Daniela Șontică - 22 Noi, 2017

Târgul Internațional Gaudeamus Carte de Învățătură își deschide porțile astăzi și se va desfășura în Pavilionul Central al Romexpo din București până duminică, 26 noiembrie. Anul acesta invitatul special nu este o țară, ci Uniunea Europeană. Ce înseamnă aceasta și ce noutăți aduce ediția a 24-a a acestui mare eveniment am aflat de la Attila Vizauer, directorul Centrului Cultural Media al Radio România. Postul de radio public este organizatorul târgului.

În 2017, la Gaudeamus, invitatul special este nu o țară, ci Uniunea Europeană. Ce înseamnă mai concret acest lucru?

Faptul că Uniunea Europeană este invitat special la ediția din 2017 a târgului Gaudeamus se datorează mai multor momente aniversare: 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, 30 de ani de la lansarea programului Erasmus şi 10 ani de la aderarea României la UE. Într-adevăr, nu este vorba despre o țară care să apeleze la producătorii de carte din țara respectivă, la traducători, la edituri, dar a fost găsit un program de evenimente reprezentative pentru cultura europeană, constând în întâlniri ale publicului iubitor de carte cu diferite personalități importante, cu oameni de cultură, care se bucură de un dialog deschis.

Ce anume din cultura ­Uniunii Europene aduceți la Gaudeamus?

Legătura la nivel de Comisie Europeană cu oamenii de cultură ai țărilor membre UE este una importantă, scriitori valoroși fiind premiați de forul european. Standul Uniunii se numește „Acasă, în Europa”. Aici vor avea loc o serie de ateliere, dezbateri, întâlniri cu autori români premiaţi în Europa, printre care Ioana Pârvulescu, premiată în 2013 pentru romanul său de debut, aici vor fi lansări de carte. În cadrul work­shopurilor vor fi aduse în atenție teme precum: 2018 - Anul european al patrimoniului cultural, programul Erasmus şi voluntariatul, Planul de investiţii al Uniunii Europene şi importanţa unei alimentaţii sănătoase şi variate. Nu sunt uitați nici copiii, care vor putea cunoaște Europa prin intermediul jocului şi al imaginaţiei. Trei expoziţii vor sta la dispoziţia publicului: „Cărţile memoriei”, „Moştenirea Tratatelor de la Roma pentru Europa de astăzi” și „Micul Prinţ”, aceasta din urmă fiind o expoziţie de traduceri în peste 30 de limbi a acestei cărţi-simbol pentru copiii de toate vârstele.

În fiecare an, Gaudeamus are un alt președinte de onoare. Ce rol are acesta?

Este ales un mare scriitor pentru acest rol. Anul acesta am avut bucuria ca Matei Vișniec să fie propus chiar de Comisia Europeană, el fiind foarte cunoscut peste hotare și unul dintre cei mai traduși autori români, este un poet, dramaturg, prozator, dar și jurnalist cunoscut. Locuiește la Paris, este scriitor de limbă franceză și română. În afară de faptul că președintele de onoare deschide oficial târgul, este prezent tot ­timpul, el este o forță, un magnet pentru oamenii de cultură și pentru public, este prezent la evenimentele țării invitate, respectiv, anul acesta, la evenimentele de la standul UE.

Ca organizatori, ce probleme întâmpinați, cât de mare este echipa dedicată evenimentului?

Organizarea în sine nu este spectaculoasă, consumă multă răbdare și energie. Pentru fiecare ediție muncim un an întreg, pentru că, dincolo de aspectul spectaculos pe care îl reprezintă un târg de carte, care adună cele mai mari edituri, cei mai importanți scriitori, dincolo de lumina, de culorile, de prezența numeroasă a publicului, de aerul de mare sărbătoare culturală, există luni de pregătire.

Suntem cinci oameni care lucrăm în acest departament de târguri. În afară de Târgul Internațional Gaudeamus, mai avem târgurile regionale de carte Gaudeamus la Craiova, Cluj-Napoca, Oradea, Litoral și Târgul de Carte pentru Învățătură în București. Munca administrativă este grea și complexă, zi de zi suntem atenți la evoluția diferitelor probleme, conlucrăm cu directorii de edituri, cu primăriile locale, cu sponsorii și partenerii și, nu în ultimul rând, cu Ministerul Culturii. Apoi, construcția unui târg este complexă și cuprinde atenția pentru tot felul de lucruri: locul de desfășurare, paza, curățenia și asistența sanitară. Dar să nu uităm, toate acestea sunt organizate de puternica instituție numită Radio România, și atât postul național, cât și posturile locale au o zonă de penetrare foarte mare în toate zonele de activitate ale țării.

Care sunt evenimentele și proiectele speciale ale Radio România la Gaudeamus?

Organizăm un concurs de literatură și de cultură generală pentru elevi, care poartă numele scriitorului Mircea Nedelciu, el fiind unul dintre fondatorii târgului, alături de Vladimir Epstein (domnul Epstein și acum ne ajută). Acest concurs presupune participarea elevilor din liceele țării, cuprinde etape eliminatorii în orașele unde avem târgurile regionale Gaudeamus, colegii noștri din teritoriu fac selecția, iar aici, la București, se desfășoară etapa finală, unde câștigătorii sunt premiați. Mai avem un eveniment de tradiție care se numește „Invitați de nota 10 - Olimpicii României”, cinci elevi medaliați cu aur sunt premiați la Gaudeamus în cadrul unei festivități. Un alt proiect mare desfășurat cu această ocazie este „Cărţile se întorc acasă” și se referă la donaţii de carte în beneficiul bibliotecilor publice din întreaga ţară. Așteptăm de la vizitatori, de la editurile și distribuitorii participanți să ofere cărți pe care noi, organizatorii, să le donăm bibliotecilor din aria de acoperire a Radio România. Din 2010, de la demararea proiectului, peste 150.000 de volume au fost donate către 350 de biblioteci publice din țară. Este foarte important pentru noi, acest eveniment provoacă pe toată lumea și este o dovadă de generozitate față de celălalt.

Trăim în epoca noilor tehnologii care ne atrag atenția spre alte activități decât cititul. Cartea tipărită mai are viitor?

Eu cred că da. Construcția noastră culturală la încept de secol XXI este încă în esența ei în lectura pe care o facem de pe cartea tipărită pe hârtie. Asta nu înseamnă că noi, în cadrul târgului, nu promovăm și noile tehnologii. Avem și o secțiune care se numește „Carte și multimedia”, pentru că este firesc ca atunci când simți ritmul societății să-l promovezi. Altfel, riscăm să construim depozite vechi, uitate, într-o arhivă de care nu-i mai pasă nimănui. În cadrul modulului de multimedia prezentăm cărți electronice, dispozitive prin care cultura ajunge la noi, cum sunt CD-urile și DVD-urile, dar și alte modalități.

Târgul Internațional de Carte Gaudeamus a ajuns la a 24-a ediție. Cum vă imaginați ediția a 50-a?

Gaudeamus este un proiect de mare succes al societății românești. Celălalt târg mare, Bookfest, s-a dezvoltat, cred că nu greșesc, după modelul lui. Gaudeamus este dovada că un târg de carte cu standardul ridicat este necesar pentru lumea noastră culturală, iar Radio România, dacă tot a avut îndrăzneala să lanseze așa ceva, și știe să-l ducă bine la capăt, ar fi păcat să renunțe cumva pe drum. Sunt convins că va ajunge cu brio la ediția 50!

Care este momentul cel mai plăcut pentru dumneavoastră la Gaudeamus?

Mai întâi, sunt acele momente grele în care eu, în calitate de director al Centrului Cultural Media, mă aflu la microfon, la prezidiu, și ofer cuvântul invitaților mei, având responsabilitatea ca oficierea unui moment important al târgului să se desfășoare atractiv și la un nivel cultural înalt. După ce scap de aceste plăcute obligații, umblu prin târg, răsfoiesc cărți și mă bucur că lucrurile acestea există, că le dăm prilejul celor care editează cărți să le ofere publicului. Și mai este plăcut să văd cum lumea cumpără cărți, văd oameni plecând de la târg cu sacoșele pline, ba unii chiar cu acele cărucioare cu care fac piața. Ce poate fi mai minunat? Mi se întâmplă și mie la fiecare ediție să îmi fac listă cu cărțile pe care vreau să le cumpăr. Intru și eu în această bucurie de a face rost de carte de la târg, profit și eu de reduceri.