Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Interviu Diabetul, o boală ce poate fi prevenită

Diabetul, o boală ce poate fi prevenită

Un articol de: Oana Nistor - 24 Mai, 2019

În România, din zece persoane adulte, una are diabet, iar mai îngrijorător este faptul că această boală a început a fi diagnosticată la vârste tot mai mici. Obezitatea, alimentaţia bogată în grăsimi şi zahăr, dar şi sedentarismul reprezintă factori de risc. Despre cum poate fi depistat şi prevenit diabetul ne-a vorbit directorul medical al Policlinicii „Providenţa” Iaşi, doamna dr. Roxana Ştefan, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Doamnă doctor, ultimele date statistice arată o incidenţă tot mai mare a cazurilor de diabet. Aproximativ două milioane de români suferă de această boală, dintre aceştia şi foarte mulţi copii.

Da, aceasta este o prevalenţă estimată atât a cazurilor diagnosticate, cât şi a celor nediagnosticate, iar dintre aceştia, cam 2,5% nu ştiu că au diabet. Dar pe lângă aceste două milioane de persoane cu diabet zaharat există peste trei milioane care au stadiul de dinainte, de scădere a gradului de toleranţă la glucoză. Şi, din păcate, nu se manifestă în nici un fel, iar aici intervine screeningul activ, asupra acestor trei milioane de adulţi care sunt potenţial pacienţi cu diabet zaharat, dar care, dacă îşi fac un program structurat de viaţă sănătoasă, pot preveni instalarea diabetului zaharat. 

Care dintre formele de diabet este mai frecventă? 

Cel mai frecvent este diabetul zaharat de tip II, care îna­inte era cunoscut ca diabetul adultului, sau diabetul asociat cu obezitatea, însă, din păcate, în prezent, diabetul de tip II apare la vârste din ce în ce mai tinere, apare la copii din ce în ce mai frecvent, ceea ce este ­trist, pentru că timpul avut în faţă este mai mare şi, deci, şi riscurile de complicaţii ulterioare sunt mai mari. Diabetul zaharat de tip II este un tip de diabet asimptomatic pentru o perioadă îndelungată de timp, în timp ce diabetul de tip I se diagnostichează, de obicei, după simptome. Pacientul în cauză nu ştie că are diabet, însă corpul îi dă anumite semnale: începe să scadă în greutate, să bea foarte multă apă, să se trezească toată noaptea să urineze. Şi atunci îşi face o glicemie sau un set de analize în urma cărora este diagnosticat cu diabet zaharat de tip I şi instituit imediat tratamentul cu insulină. La polul opus, în afara cazurilor excepţionale, diabetul de tip II nu dă semnale, nu avem simptome, şi dacă nu îşi face periodic ana­li­zele, o persoană nu ştie că are glicemie 200, colesterol 300 sau trigliceride 400. Ambele tipuri de diabet pot fi controlate, la fel cum ambele pot duce la complicaţii invalidante, la amputaţii sau alte complicaţii (boli cardiovasculare, insuficienţă cardiacă) dacă nu sunt controlate zi de zi, an de an.

Când este indicat să ne luăm glicemia?

Dacă nu există factori de risc, ne vom lua glicemia o dată la trei ani. Dacă există factori de risc sau boli cronice precum obezitatea, persoana respectivă îşi va face analizele anual. Glicemia este o analiză inclusă în acel bilanţ anual pe care este bine să-l facem cu toţii. 

Care sunt aceşti factori de risc de care trebuie să ţinem seama şi care sunt valorile glicemice care ar trebui să ne trimită direct la medicul specialist? 

Ţinem seama de istoricul familial, pe linie maternă, paternă, dacă avem cazuri de diabet în familie, atunci trebuie să fim atenţi şi să ne măsurăm glicemia mai des. Apoi, trebuie să fim atenţi la factorii de risc modificabili, respectiv exerciţiul fizic, controlul greutăţii, controlul lipidelor în sânge şi controlul tensiunii arteriale. Apoi, dacă o femeie a avut diabet gestaţional sau a născut copii cu o greutate mare, ori este supraponderală sau obeză, aceasta trebuie să fie atentă şi să-şi măsoare anual glicemia. În Europa, în afara gravidelor, glicemia normală este sub 110. Dacă am depăşit această limită, nu mai este normal. Dacă am făcut o pauză de opt ore şi dimineaţa glicemia este peste 110, indiferent ce am mâncat sau băut ieri, dacă am fost sau nu stresaţi, valoarea nu este normală şi trebuie să mergem la medic. Dacă este 120, adică la limita de 126 a diabetului, persoana vine la noi, îi facem un test cu glucoză şi se diagnostichează diabetul în această fază incipientă. Atunci persoana respectivă va reuşi să-l ţină sub control prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos. 

Ce înseamnă un stil de viaţă sănătos?

Ne referim la lucruri simple pe care, din păcate, unii dintre noi le considerăm restricţii. Ne referim la alimentaţie echilibrată, la mişcare în fiecare zi, la odihnă şi hidratare corespunzătoare, ne referim la măsurarea periodică a greutăţii. În special în cazul diabeticilor, a persoanelor obeze şi a vârstnicilor, periodic sunt necesare analize şi măsurarea greutăţii corporale. Cântarul şi glucometrul nu trebuie să lipsească din casa unei persoane supraponderale (şi obeze) sau a unui diabetic. 

Ce alimente trebuie evitate de către diabetici? 

Trebuie să evităm alimentele care au foarte mult zahăr, margarină, făină albă, alimentele care sunt prăjite, mezelurile. Trebuie să mai citim şi etichetele, să ne uităm la procentele de grăsime din produsele lactate, de exemplu, să fim atenţi nu doar la dulciuri, ci şi la fructe, care se vor consuma ca atare şi nu sub formă de sucuri. Bineînţeles că pacienţii cu diabet vor avea anumite restricţii şi la fructe, însă există soluţii, este important în ce cantitate consumăm un aliment, dar şi ce asocieri de alimente facem. Prin comparaţie, există boli cu diete mult mai restrictive faţă de diabet. În afara unei alimentaţii echilibrate, atât un diabetic, cât şi o persoană care doreşte să se menţină sănătoasă trebuie să facă zilnic multă mişcare, să se hidrateze corespunzător şi să aibă un tonus optimist. 

Spuneaţi că diabetul zaharat de tip II nu mai este diabetul adultului, tot mai mulţi copii suferind de această boală, tot mai mulţi copii încadrându-se în categoria persoanelor cu risc de diabet din cauza obezităţii, a lipsei exerciţiului fizic, a consumului de alimente nesănătoase.

Da, din păcate, copiii sunt stimulaţi cu o ieşire la fast-food, cu pizza, cu un dulce. Ori această abordare este greşită, trebuie să ne gândim la complicaţiile pe care un copil care mănâncă dulce, care nu face sport sau mişcare în fiecare zi şi mănâncă foarte des alimente de tip fast food le poate dezvolta. Se poate mânca şi o felie de tort, sau o felie de pizza, dar asta să fie o excepţie, nu o regulă. 
Un copil obez este în continuare un copil stigmatizat şi poate dezvolta probleme de ordin psihologic ce pot merge până la anxietate, depresie. Apoi acumularea de grăsime poate duce la tulburări metabolice, la creşterea valorilor colesterolului rău, la trigliceride mărite, care se răsfrâng asupra ficatului, copiii pot face steatoză hepatică metabolică, boală care este şi ea în creştere şi care, în timp, poate duce la fibroză sau chiar la ciroză. Apoi acidul uric în exces se depune pe articulaţii, duce la gută, a cărei frecvenţă este şi ea în creştere. Apar tulburările funcţiei cardiovasculare, sunt multe tipuri de cancere a căror incidenţă este legată strict de obezitate, în principal cancerele hormono-dependente, cum ar fi cancerele de sân, de col uterin, de prostată. Majoritatea pacienţilor obezi, ca şi a celor diabetici, va dezvolta disfuncţii cardiovasculare, este perturbat şi sistemul imun, iar la copii obezitatea duce la instalarea precoce a pubertăţii, pentru că acest ţesut adipos nu este o masă grasă inertă şi atât, ci este practic un organ endocrin care secretă hormoni. Iar obezitatea poate duce şi la tulburări mecanice, apar disfuncţii ale coloanei, ale genunchilor, sunt pacienţi care necesită protezare de genunchi pentru că sunt supraponderali. În cazul obezilor şi al persoanelor supraponderale creşte riscul operator, se recomandă scădere în greutate înainte de intervenţie. Sunt foarte multe complicaţii directe şi indirecte.