Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Interviu În trei ani, centrul Iaşului va arăta ca-n Occident

În trei ani, centrul Iaşului va arăta ca-n Occident

Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 22 Iunie 2007

Un parc de 5 hectare, cea mai mare parcare subterană din România, de 2.500 de locuri, o zonă rezidenţială de 450 de locuinţe şi un patinoar ultramodern. Sunt câteva dintre componentele celui mai ambiţios proiect de reabilitare a zonei din spatele Palatului Culturii, unic prin dimensiuni şi anvergură în sud-estul Europei. Investiţiile directe în cadrul proiectului Palas se ridică la 187 de milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă oferite ieşenilor se cifrează la 4.000. Un interviu cu IULIAN DASCĂLU, preşedintele Iulius Group, finanţatorul proiectului.

În ce etapă de derulare se află în acest moment proiectul Palas?

Suntem la finalizarea actului adiţional ce reglementează dezvoltarea proiectului. Compania se angajează să realizeze un parc de 5 ha, cel mai mare parc amenajat din România. Proiectul a fost făcut de către o firmă canadiană, una dintre primele firme din lume specializate în lucrări de peisagistică. Cetăţenii vor beneficia, de asemenea, de 2.500 de locuri de parcare. După cum bine ştiţi, locurile de parcare sunt foarte importante pentru oraş şi pentru fluidizarea circulaţiei.

Va fi cea mai mare parcare subterană din România. De parcajul respectiv vor beneficia atât cei care vor veni în zonă cu familia, în parc sau la cumpărături, cât şi locuitorii din zonă, care, acum, din lipsă de astfel de locuri, îşi ţin maşinile parcate pe spaţiul verde sau pe trotuar. Credem că, cu realizarea acestui parcaj, care costă în jur de 33 de milioane de euro, avem un plus pentru oraş.

Ce alte investiţii de interes pentru ieşeni vor fi realizate în cadrul proiectului?

Compania deja a realizat şi a predat pentru Primărie un loc de joacă pentru copii, amenajat la standard european, în Parcul Copou. Are deja opt luni de funcţionare. Pentru realocarea parcului s-au cheltuit 50.000 de euro. În momentul de faţă, lucrăm la mutarea ştrandului. Investim într-un ştrand la norme europene, un ştrand cu vestiare, cu locuri de joacă pentru copii. S-au finalizat deja cele 5 terenuri de tenis care au fost mutate pe noul amplasament şi sunt la fel de moderne. Sperăm ca într-un termen de 30 de zile să finalizăm şi să predăm către Primărie ştrandul municipal, pe noul amplasament.

Ştrand de 5 ha pe strada Cicoarei

Ce capacitate are acest ştrand şi unde va fi amplasat?

Este amplasat pe strada Cicoarei şi are o suprafaţă de 5 ha. Decizia Primăriei de a muta ştrandul acolo este foarte bună, întrucât cetăţenii au la dispoziţie mijloace de transport în comun. Nu cred că-i normal, şi spun asta după discuţii cu arhitecţi şi specialişti, ca ştrandul să fie amplasat în condiţiile în care era înainte, în vecinătatea Palatului Culturii.

Totuşi, oraşul Iaşi este o zonă de cultură, iar un ştrand trebuie amplasat acolo unde oamenii să-şi poată petrece timpul liber fără să-i stingherească nimeni. Sigur, ştrandul nu va arăta cum este cel de aici, în care rişti să te îmbolnăveşti dacă intri, ci e făcut după normele europene, cu zonă verde, cu loc de plajă.

Sunt amenajate şi terenurile de tenis, în care s-au investit 120.000 de euro, iar, în timp, Primăria poate să amenjeze, dacă doreşte, şi teren de baschet sau minigolf, lucruri care ar putea veni în completarea activităţii de ştrand. Pentru ştrand s-au cheltuit până acum circa 800.000 de euro, pentru ca la final să ajungem la o investiţie de un milion de euro.

Revenind la direcţiile de investiţie, ce alte obiective urmăreşte proiectul?

Un alt lucru foarte important îl constituie consolidarea versanţilor. Palatul Culturii, care este o bijuterie pentru oraşul Iaşi, suferă din ce în ce mai mult din cauza terenului impropriu. Cu această lucrare noi vom consolida toată zona versantului. Desigur, noi dorim ca Palatul Culturii să nu mai aibă un spate, ci să fie o zonă pietonală şi de expoziţie pentru artişti, în aer liber. De fapt nu va ma fi „spatele Palatului“, ci va fi o curte interioară mare a oraşului. Tot prin acest proiect ne propunem să realizăm un teatru de vară modern. După cum ştiţi, cel deja existent nu funcţionează de câţiva ani de zile, din cauza fisurilor care au apărut la nivelul structurii. Vom investi aproximativ 200.000 de euro. În plus, avem în vedere şi un patinoar modern, care va avea o suprafaţă de minimum 1.570 de metri pătraţi şi care va respecta toate condiţiile de mediu şi va aduce venituri atât Primăriei, cât şi Companiei Iulius Group, iar cetăţenii oraşului vor putea să-şi petreacă acolo timpul liber.

„Am semnat un contract cu Academia Română, prin care ne obligăm să punem în valoare descoperirile arheologice din zonă“

Proiectul Palas a fost considerat unul avangardist, care va da Iaşului o faţă nouă. Ce anume va da acest aspect occidental zonei?

Avem în vedere un concept nou în România, nou chiar şi pentru Europa, dacă vreţi: stradă pietonală în aer liber, clădiri de birouri clasa A, pentru companiile străine, beneficiu care, în mod automat, se va răsfrânge şi asupra oraşului Iaşi, prin salariile pe care le pot oferi aceste companii absolvenţilor de la diferite facultăţi şi o zonă de aproximativ 450 de locuinţe, care nu fac decât să dea viaţă proiectului. Pentru că zona nu va trebui să arate ca un loc pustiu, ci ca un loc circulat, în care familiile să vină să-şi petreacă timpul liber, să-şi facă cumpărăturile şi să meargă la serviciu. Cam asta e ideea proiectului. S-au luat în calcul, de asemenea, galerii, restaurante, cafenele, locuri de agrement. Deja ne-au sosit şi cele două variante de proiect de amenajare a parcului şi va trebui să alegem unul dintre ele.

În ce stadiu sunt acum demersurile necesare demarării proiectului?

În acest moment avem toate aprobările ce ţin de partea PUZ (planul urbanistic zonal) şi PUD (planul urbanistic detaliat), de partea de Monumente şi suntem cu documentaţia pregătită pentru autorizaţia de construcţie. Probabil, după ce consilierii vor vota în şedinţa de consiliu actul adiţional şi proiectul, noi suntem pregătiţi să începem lucrările de construcţie. Aproximăm ca aceste lucrări să dureze maximum trei ani şi, desigur, ne luăm toate măsurile ca acest deranj pe care îl vom produce să fie cât mai redus.

Am semnat şi un contract cu Academia Română, prin care ne obligăm să punem în valoare descoperirile arheologice din zonă, integrându-le în proiect. Avem alcătuită o echipă specială în acest scop, care va lucra împreună cu arhitecţii şi cu specialiştii de la Monumente, punând în valoare ceea ce vom găsi acolo. Practic, va fi un traseu turistic, cu valenţe economice şi istorice.

4.000 de locuri de muncă stabile

Câte locuri de muncă vor apărea prin demararea proiectului?

Noi estimăm un număr de peste 4.000 de locuri de muncă, ţinând cont de capacitatea clădirilor de birouri, spaţii comerciale, după finalizare, iar în timpul desfăşurării lucrărilor - un minimum de 2.000 de locuri de muncă. De asemenea, sperăm ca firmele, care îşi vor deschide sedii aici, să plătească salarii la fel de mari ca în ţările europene.

La ce valoare se ridică investiţia totală?

Pe lângă obiectivele în care am investit pentru cetăţeni, studiile de fezabilitate arată că valoarea investiţiilor se va ridica la 187 milioane de euro. Acestea vor fi investiţiile directe. Sigur că Primăria va câştiga şi din impozitele şi taxele pe care le percepe pe această activitate. Deci, practic, toţi cetăţenii oraşului trebuie să ştie că Primăria, pe lângă realizarea acestor lucrări (parc, parcări), care înseamnă zeci de milioane de euro, obţine şi venituri din impozite şi, pe lângă acestea, obţine şi acele sume, pe care, conform contractului de asociere, urmează să le plătim, respectiv 12%.

De ce aţi ales amplasamentul respectiv pentru proiect?

Căutam o locaţie pentru un astfel de proiect. După cum vedeţi, avem o componentă de 5 hectare de parc, o zonă care acolo era complet părăsită şi cred că orice investitor din lume ar dori să facă o astfel de investiţie într-o zonă în care oraşul are nevoie. Mai sunt în Iaşi însă şi alte zone care trebuie dezvoltate.

Proiectul Palas, o investiţie unică în Europa de Sud-Est

Proiectul Palas a fost contestat în nenumărate rânduri. Ce argumente aduceţi necesităţii de dezvoltare a zonei prin acest proiect?

Persoanele care au atacat Proiectul Palas nu au realizat până în momentul de faţă mai nimic important în viaţa lor şi pentru cetăţenii Iaşului. Sigur, pe unii i-au deranjat numărul locuinţelor. Oraşul Iaşi are nevoie de locuinţe, tinerii au nevoie de locuinţe. Ştiu foarte bine care e situaţia în acest domeniu şi vreau să le comunic că Proiectul Palas nu-i deranjează sub nici o formă cu alte afaceri pe care le au în Iaşi sau în alte părţi.

În primul rând, ca ieşean am decis că oraşul are nevoie de o asemenea investiţie. Iar oraşul nu se rezumă la una sau două persoane, care, în stil mafiot, vor să-l conducă. Compania Iulius Group a demonstrat şi în alte oraşe din România că a făcut cele mai bune investiţii. Aşa cum în anul 2000 i-am convins pe ieşeni că au nevoie de un Mall, aşa vin şi acum şi le spun că au nevoie de Proiectul Palas.

Mai există o investiţie similară în ţară sau în Europa de Sud-Est?

Sunt investiţii, însă nu similare. Componentele care dau greutate acestui proiect sunt parcările subterane, investiţie de 33 de milioane de euro, iar cei care au atacat proiectul nu au menţionat niciodată cine pune aceşti bani, parcul de 5 ha, o altă investiţie de 5 milioane de euro, teatrul de vară. Aşadar, componentele dau unicitate proiectului. De aceea spun că o astfel de investiţie în România sub nici o formă nu există şi, nici în Europa de Est, din ce ştiu, la momentul actual nu sunt asemenea proiecte. S-au făcut astfel de proiecte în America şi în Europa, cu câţiva ani în urmă. A fost o investiţie a unui developper, Sony City Center, în Berlin, unde Primăria a dat gratis sau pe un euro terenul investitorului, ca să poată dezvolta proiectul, să asigure locuri de muncă, municipalitatea câştigând din taxe şi impozite pe clădiri şi teren.

Dacă va fi finalizat cu bine la Iaşi, aveţi intenţia de a iniţia un astfel de proiect şi în alt oraş din ţară?

Deocamdată vrem să demonstrăm locuitorilor din Iaşi că vom duce la bun sfârşit acest proiect, indiferent cu câte greutăţi. Lucrările se vor desfăşura într-un ritm intens, foarte rapid, pentru ca deranjul să fie cât mai mic. Zona va fi securizată. Noi stăm deja de vorbă cu asociaţiile de locatari, care ne sprijină proiectul, pentru că acum zona este nesigură şi chiar un focar de infecţie. Însă, rezultatul este important şi faptul că peste trei ani se vor putea mândri că sunt cetăţeni ai Iaşului.

▲ Azi, şedinţă extraordinară de Consiliu Local

Consilierii locali ieşeni vor dezbate astăzi noua ofertă făcută de SC Iulius Group pentru cele 12 hectare de teren din spatele Palatului Culturii puse la dispoziţie de municipalitatea ieşeană în vederea ridicării complexului Palas.

Săptămâna trecută, comisia de negociere a Primăriei a finalizat discuţiile cu reprezentanţii societăţii referitoare la actul adiţional al contractului de asociere dintre Consiliul Local (CL) Iaşi şi SC Iulius Group.

„Proiectul de hotărâre care va fi supus dezbaterii Consiliului Local va cuprinde noua evaluare a terenului, obiectivele pe care Iulius Group le va construi pentru Primărie, noua valoare a cotei de profit ce revine municipalităţii şi alte lucruri. Cota din profitul rezultat a crescut de la 10% pe an la 12% pe an, iar în loc de cel puţin 105.000 de euro pe an, cât era stipulat în contract, Primăria va primi minim 250.000 de euro anual“, a precizat Andrei Trofor, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

De asemenea, dacă Iulius Group decide să vândă un obiectiv din cadrul Palasului, redevenţa anuală se dublează, adică în loc de 250.000 de euro, Primăria va primi jumătate de milion de euro anual. Un alt capitol din contract ce a fost renegociat este cel referitor la locuinţele ce vor fi construite în cadrul Proiectului Palas. Concret, dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat în această formă, pentru fiecare locuinţă vândută, primăriei îi revine 12% din profit, dar nu mai puţin de 1,75 de milioane de euro pentru toate cele 450 de locuinţe. Semnarea contractului dintre primărie şi firma Iulius Grup este singurul proiect de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de astăzi.(S.D.)

▲ „Lifestyle center“ - prima oară în România

Ideea unei investiţii în zona situată în perimetrul delimitat de străzile A. Panu, Sf. Lazăr şi Sf. Constantin a apărut la noiembrie 2004, când compania Iulius Group a prezentat Consiliului Local (CL) Iaşi o scrisoare de intenţie.

După îndelungi dezbateri ale proiectului, pe 3 februarie 2005 CL şi Iulius Group au semnat un contract de asociere pentru demararea investiţiei. Ulterior, Primăria a lansat un concurs naţional de idei urbanistice pentru reabilitarea zonei de sud a centrului istoric al Iaşului. Numit iniţial Madison, proiectul a fost redenumit Palas, tocmai pentru a sublinia rolul emblematic al Palatului Culturii şi de a-l pune mai bine în valoare.

Pentru un proiect de o asemenea anvergură, iniţiatorii au ţinut cont de părerile cetăţenilor Iaşului asupra a ceea ce urma să fie dezvoltat în zonă şi de sugestiile făcute de comisiile de specialitate ale Ordinului Arhitecţilor.

Obiectivul declarat al Proiectului Palas constă în regenerarea şi activarea zonei şi concentrarea unor activităţi specifice centrului oraşului: centru de afaceri (birouri, comerţ, locuinţe), amenajări peisagistice, trasee pietonale, parcare subterană.

Ansamblul arhitectural şi peisagistic urmează să fie realizat pe o suprafaţă totală de 12 ha. 3,7 hectare vor fi ocupate de parcaje, spaţii comerciale, administrative, de servicii şi de locuinţe, iar 5 hectare vor avea drept destinaţie un parc amenajat după standardele europene. De asemenea, 2,6 hectare vor fi amenjate ca pasaje pietonale şi alei.

Proiectul Palas introduce pentru prima oară în România conceptul de „lifestyle center“, printr-un ansamblu urbanistic multifuncţional, deschis către natură şi recreere, dar având, în acelaşi timp, şi o importantă componentă de utilitate publică.

Potrivit evaluatorilor proiectului, beneficiile economice directe aduse bugetului local al Primăriei ieşene se ridică la 56,5 milioane de euro în intervalul 2010-2055, 17 milioane de euro urmând să intre în bugetul municipalităţii în primii 10 ani. De asemenea, pentru aceeaşi perioadă de timp, bugetul local va fi suplimentat cu suma de 100,6 milioane de euro, bani proveniţi din valoarea taxelor şi a impozitului pe profit generat de dezvoltarea proiectului.

În prezent, investitorul proiectului, Compania Iulius Group, aşteaptă aprobarea hotărârii Consiliului Local Iaşi pentru demararea proiectului. Acesta se va derula pe durata a trei ani şi va aduce pe piaţa muncii din Iaşi 2.000 de locuri de muncă temporare şi 4.000 de locuri de muncă permanente. Investiţia totală se ridică la 187 de milioane de euro.

Şedinţa de Consiliu Local în care se va discuta aprobarea actului adiţional al contractului are loc astăzi, după aprobarea acestuia urmând să fie demarate lucrările de construcţie. (S.D.)