Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Interviu Jertfa Sfântului Ioan, pilduitoare asumare a mărturisirii Adevărului

Jertfa Sfântului Ioan, pilduitoare asumare a mărturisirii Adevărului

Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 29 Aug, 2019

Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul este una pilduitoare pentru noi, cei de astăzi. „Sfântul Ioan ne îmbie în primul rând la bucuria doririi și a aflării Împărăției lui Dumnezeu, în ciuda atâtor tentații ale vieții acesteia trecătoare. Un alt exemplu pe care ni-l oferă este curajul său de a înfrunta nedreptatea și de a fi necruțător cu păcatul”, spune părintele conf. dr. Lucian Farcașiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad. Despre cum s-a ajuns ca această sărbătoare închinată Sfântului Ioan Botezătorul să fie una de post, despre exemplul vieții acestui sfânt și despre alte zile de postire ne-a vorbit în cele ce urmează părintele Farcașiu.

Astăzi Biserica Ortodoxă Română pomenește Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. V-aş ruga să ne explicaţi cum s-a ajuns ca această zi să fie una de post.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre pu­ținele sărbători ale sfinților cu origine biblică, întrucât despre relatarea sfârșitului vieții pămân­tești a Sfântului Proroc Ioan, Îna­intemergătorul Domnului, aflăm detalii în Noul Testament, în Evanghelia Sfântului Matei 16, 3-12 și a Sfântului Marcu 6, 17-29. Sărbătoarea aceasta a fost cunoscută deopotrivă în Răsăritul și Apusul creștin, de la începuturi, fiind ținută ca zi de post, în orice zi a săptămânii ar cădea ea, chiar sâmbăta sau duminica.

Ziua aceasta este marcată prin post, în primul rând pentru a delimita practica vieții creștinilor de ospețele dezmățate și vicioase de factură necreștină. În al doilea rând, prin această zi de post, Biserica arată cât de nocive pot deveni ospețele nesăbuite, în care se ajunge la excese la mâncare sau băutură, acestea stârnind furia și conducând la un sfârșit tragic, așa cum s-a întâmplat și în cazul mesei pe care Irod a dat-o în cinstea subordonaților săi cu prilejul zilei sale de naștere, și în care, sub impulsul prea multei mâncări și băuturi, dar și al dansului dezmățat al Salomeei, fiica Irodiadei, soția sa, acesta, pierzându-și dreapta socoteală, făgăduiește cu jurământ să-i dea orice îi va cere fata, până la jumătate din averea sa. Salomeea, învățată de mama sa Irodiada, cere pe o tipsie capul Sfântului Ioan Botezătorul. Irodiada ia această hotărâre sadică pentru că ea îl dușmănea de moarte pe Sfântul Proroc Ioan, întrucât acesta o mustra pentru viața sa desfrânată, spunându-i mereu lui Irod că nu i se cuvine să o țină de soție pe femeia fratelui său Filip, care murise, iar Irodiada, în locul văduviei, alege să trăiască în nelegiuire cu cumnatul său. Deși se întristează foarte mult din pricina jurământului pe care-l făcuse, Irod duce la îndeplinire această dorință tiranică a celor două femei și trimite un slujitor în temniță, unde Sfântul Ioan se afla din porunca sa, și acesta este omorât prin decapitare. Așadar, Biserica, prin această zi de post și înfrânare, do­rește să ne ofere ca antidot pentru patimile trupești, care foarte adesea se luptă și cu noi, virtuțile creștine prin care putem birui îmbuibarea cu mâncare și băutură, precum și desfrânarea trupească, propunându-ne o viață cumpătată, trăită în echilibru duhovnicesc și punerea în practică a autenticelor valori creștine: postul și rugăciunea. În al treilea rând, ziua aceasta a sfârșitului vieții pămân­tești a Sfântului Proroc Ioan promovează pentru noi, prin postul instituit în această zi, cele două virtuți fundamentale ale Sfântului Ioan: postirea și viața retrasă, trăită în rugăciune, și contemplarea lucrurilor dumnezeiești.

Vorbiți-ne, vă rugăm, despre exemplul vieții Sfântului Ioan Botezătorul pentru noi, cei de astăzi.

Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul este una pilduitoare pentru noi, cei de astăzi, în sensul în care exemplul său în căutarea celor duhovnicești trebuie să rămână grăitor, în pofida ofertelor atât de generoase ale lumii acesteia. Sfântul Ioan ne îmbie în primul rând la bucuria doririi și a aflării Împărăției lui Dumnezeu, în ciuda atâtor tentații ale vieții acesteia trecătoare. Un alt exemplu pe care ni-l oferă Sfântul Ioan este curajul său de a înfrunta nedreptatea și de a fi necruțător cu păcatul, chemându-ne și pe noi la a asuma mărturisirea creștină și a o oferi și celor care poate sunt mai departe de cunoașterea Adevărului. O altă calitate a Sfântului Ioan este căutarea cu orice preț a întâlnirii sale cu Hristos Domnul, pe cărările vieții acesteia, iar din momentul aflării Acestuia, a vestirii Lui pretutindeni, printre oameni. Sfântul Proroc ne propune, de asemenea, căile desăvârșirii creștine: asceza, postul, rugăciunea, mărturisirea credinței, virtuți pe care el le-a întrupat la modul absolut. Nu în ultimul rând, Sfântul Ioan ne cheamă pe toți la pocăință, adică la vederea păcatelor și la angajarea pentru schimbarea lăuntrică a vieții noastre, în sensul căutării lui Dumnezeu în adâncul conștiinței, în vederea reașezării propriei vieți pe coordonatele trăirii întru păzirea poruncilor Lui.

Care sunt zilele de post de peste an în afara posturilor mari şi de ce postim în aceste zile?

În afara celor 4 posturi mari din cursul anului liturgic, Biserica Ortodoxă are rânduite în calendarul său 3 zile speciale de post, în afara miercurilor și vinerilor, care sunt în mod obligatoriu marcate prin postire. Aceste 3 zile separate de post sunt: Ajunul Botezului Domnului (5 ianuarie), când se ajunează până la vremea Vecerniei, după care se poate gusta hrană cu untdelemn și puțin vin. Postul acesta este cunoscut în tradiția veche a Bisericii, când catehumenii care urmau să primească Botezul în seara Ajunului Botezului Domnului trebuiau să țină post, pentru a se putea și împărtăși îndată după Botez, la Liturghia Sfântului Vasile, care se săvârșea în această zi, seara, împreună cu slujba Vecerniei. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pregătindu-se pentru praznicul Botezului Domnului și pentru a gusta după cuviință din Agheasma cea Mare. Cea de-a doua zi de post din cursul anului bisericesc este de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, în care postim pentru motivele pe care le-am subliniat deja la începutul interviului nostru. Cea de-a treia zi de post este la praznicul Înălțării Sfintei Cruci, întrucât, în cadrul rânduielii liturgice a acestei sărbători, Biserica reactualizează toate Pătimirile de pe Cruce ale Mântuitorului, îndurate pentru mântuirea noastră. Faptul acesta ne provoacă în suflet pocăință și întristare.

Ce categorie de persoane pot fi dezlegate de la post şi în ce context?

După îndrumările Sfântului Sinod al Bisericii noastre, de la post sunt exceptați copiii până la 7 ani, iar copiii între 9 și 12 ani, precum și bolnavii și bătrânii pot primi dezlegare la icre, pește, lapte și ouă. Cu toate acestea, pentru categoriile amintite, în cazul posturilor mai lungi (Postul Paștilor sau al Crăciunului), aceștia trebuie să postească după toată rânduiala în prima și ultima săptămână. Trebuie înțeles, de asemenea, faptul că pogorămintele de la postire se dau doar prin iconomie, adică ținând cont de slăbiciunile firii umane, și se fixează numai cu dezlegarea duhovnicului, care poate aprecia modul postirii în funcție de starea celui care vine la scaunul Spovedaniei.