Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Interviu Pelerinajul tinerilor la Buciumeni este o lecţie de speranţă

Pelerinajul tinerilor la Buciumeni este o lecţie de speranţă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Interviu
Un articol de: Arhid. Alexandru Briciu - 10 Iunie 2011

Sărbătoarea Sfintei Treimi reprezintă hramul Mănăstirii Buciumeni din nordul judeţului Galaţi. A devenit o tradiţie ca mulţi tineri din liceele Eparhiei Dunării de Jos să-şi îndrepte paşii spre codrii Buciumenilor în zi de hram, pentru a participa la Sfânta Liturghie şi la dialogul ce urmează în "amfiteatrul natural" al pădurii de tei. Despre organizarea pelerinajului tinerilor la Mănăstirea Buciumeni ne-a vorbit Înalt Preasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Înalt Preasfinţia Voastră, ce înseamnă pentru Arhiepiscopia Dunării de Jos "pelerinajul tinerilor" la hramul Mănăstirii Buciumeni?

Sărbătoarea Preasfintei Treimi este o sursă inepuizabilă de "apă" vie duhovnicească pentru orice creştin şi, evident, pentru tinerii Bisericii. Descifrarea sensului adânc al iubirii jertfelnice, generatoare de comuniune reală, ajută tinerii să evite pericolul izolării, al risipirii şi al egoismului. Aşa se constituie comunitatea, prin bună comunicare a valorilor perene şi veşnice şi aşa se realizează creşterea spre maturitatea responsabilă.

La Buciumeni se organizează de mai mulţi ani un pelerinaj tradiţional spre mănăstire, la care iau parte alături de credincioşi o mulţime de tineri liceeni, circa 1.000, reprezentaţii celor mai evlavioşi şi motivaţi elevi ai tuturor şcolilor de gen din Eparhia Dunării de Jos, şi nu numai.

Acest fapt normal pentru orice creştin şi cu atât mai mult pentru tinerii credincioşi nu trebuie interpretat ca o noutate sau excepţie, ci ca o mărturie a lucrării misionare, care începe cu familia, se continuă în şcoală şi în biserică şi apoi în viaţă.

Este o concretizare a mesajului Bisericii către lume şi o evidenţă a tinereţii credinţei, prin angajarea elevilor în propria lor creştere spre lumea valorilor sacre şi veşnice. Pentru noi toţi este o lecţie de speranţă şi o mărturie a comuniunii eclesiale.

Dialogul din cadru natural între elevi şi preoţi sau profesori de religie este un bun prilej pentru ca tinerii să afle răspunsuri la întrebările care îi frământă. Din experienţa anilor trecuţi, este acesta un moment de bilanţ şi pentru cei responsabili de formarea educativă şi duhovnicească a tinerilor?

În mod cert. Nu rămânem doar la cunoştinţe preluate şi predate din vistieria Bisericii către tineri şi elevi în cadrul procesului de educaţie creştină în familie, în şcoală şi în biserică, ci aşteptăm răspunsul lor ca mărturie a receptării, însuşirii şi rodirii în ei a Cuvântului lui Dumnezeu. Cu ani în urmă s-a iniţiat o rubrică a tinerilor în revista eparhială "Călăuză ortodoxă", iar prin întrebările şi răspunsurile lor s-a publicat cărticica al cărei conţinut poartă titlul "Minifilocalie a tinerilor"! Când tinerii devin şi creatori în interiorul curat, sfânt şi mântuitor al adevărurilor de credinţă ortodoxă, în Biserică, avem numai de câştigat, toţi, lumea şi societatea. De aceea, profesorii de religie, părinţii şi evident preoţii trăiesc la Buciumeni o adevărată "primăvară" a credinţei, împreună cu ucenicii lor, sub cupola "catedralei" cu frunze şi cu "vitralii" luminoase a Altarului din pădure.

Hramul Sfintei Treimi din codrii Buciumenilor este perceput drept o sărbătoare a tinerilor. Alături de fiecare tânăr, însă, se află un dascăl, un părinte, un bunic. Mai mult decât un dialog cu tinerii, putem numi hramul Mănăstirii Buciumeni o sărbătoare a omului fără vârstă?

Parţial, am răspuns acestei întrebări la precedenta întrebare. Aş preciza totuşi un aspect care ne scapă uneori, tocmai datorită entuziasmului şi mărturiilor tinerilor la acest eveniment cu adevărat extraordinar în viaţa unei mănăstiri, a parohiilor, a protopopiatelor şi deci a Centrului Eparhial, fără a neglija familiile tinerilor ori şcoala. Nu se prea văd truditorii din spatele acestui reuşit moment eclesial, de excepţie. Părintele consilier Lucian Petroaia şi colegii săi de la Centrul Eparhial, părinţii protoierei, maicile de la mănăstiri, mulţimea cadrelor didactice implicate în buna organizare şi derulare a acestui pelerinaj, pregătirea darurilor credincioşilor şi mănăstirii pentru circa 5.000 de suflete care primesc masa la Buciumeni reprezintă o autentică actualizare a înmulţirii pâinilor, pentru hrana sufletească şi trupească. Poate ajuta Domnul să fie şi o înmulţire a virtuţilor şi a dragostei creştine în viaţa celor ce se folosesc de acest pelerinaj. Da, toţi, în acest cadru sacru, misionar şi comunitar, revenim la vârsta omului lui Dumnezeu.

În anul Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii, ce îndemn aveţi pentru tinerii care urmează să întemeieze familii creştine?

Cel mai adecvat îndemn la acest eveniment, în anul omagial 2011 închinat Sfintelor Taine ale Botezului şi Cununiei, nu poate depăşi cadrele firescului bisericesc, în splendoarea mărturiei comuniunii. Ea însăşi este o dovadă, un dat şi un dar mare şi sfânt. În marea familie a Bisericii lui Hristos, slujitorii, mănăstirea, educatorii, creştinii, tinerii şi familiile lor din toate parohiile, într-un cuvânt obştea binecredincioasă şi jertfelnică, devin un reper şi o invitaţie la a multiplica astfel de realităţi şi în casa fiecăruia. Atunci, ceea ce am văzut "cu mulţi martori" poate fi şi un imbold în continuarea experienţei personale şi familiale. De fapt, cu acest prilej s-a publicat o broşură consistentă şi încurajatoare prin mesajul ei, conţinând contribuţiile, în scris, ale olimpicilor la nivelul eparhiei, în cadrul concursului "Crezul meu" şi al Olimpiadei naţionale de religie organizată la Galaţi, în luna aprilie a anului curent, o continuare a minifilocaliei tinerilor, a frumuseţii din gândirea şi din convingerile lor creştine, "cărămizi" la edificiul familiilor de mâine. Aşa se poate avansa într-o lucrare temeinică pentru tineri, cu ei şi împreună cu toţi creştinii, "tinerii fără vârstă" ai Bisericii!