Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Interviu Predarea religiei nu are hotare

Predarea religiei nu are hotare

Un articol de: Prof. Dr. Cristina Benga - 02 Dec, 2019

Despre predarea disciplinei religie în școlile de stat ale țărilor Uniunii Europene există multe informații. Părintele Chiril Socaciu, născut la Făgăraș și din 2016 aflat în Germania, completează aceste date cu propria experiență, dobândită în urma contactului direct cu elevi, părinți și colegi de catedră, împărtășindu-ne câteva dintre acestea într-un interviu.

Părintele profesor a îmbrățișat viața monahală în anul 2002, la Mănăstirea Dejani din Munții Făgărașului. A absolvit studiile la Sibiu, iar o perioadă de șase ani a fost diacon slujitor la Centrul eparhial de aici. Din anul 2016 se află în Germania. În 2017 a fost hirotonit preot, păstorindu-i, astfel, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, pe credincioșii din orașul Erlangen. Din anul 2018 predă disciplina religie ortodoxă la școlile de stat Dürer Gymnasium și Willstätter Gymnasium.

Care este statutul disciplinei religie în landul Bavaria din Germania?

În landul Bavaria, ora de religie este obligatorie, așadar face parte din trunchiul comun. În general, ca specific pentru spațiul german, ora de religie este în atenția profesorilor de religie catolică și evanghelică, fiind principalele culte creștine în Germania (cel catolic este preponderent în sudul Germaniei, iar cel evanghelic este răspândit mai mult în partea de est - fosta Republică Democrată, dar și în nord). Pentru elevii care optează pentru educația religioasă în familie, această oră se rezumă doar la cunoștințele de etică. Așadar, ca parte a trunchiului comun, ora de religie poate fi aleasă în funcție de confesiunea fiecărui elev.

În afara învățământului religios creștin, elevii pot afla informații și despre religia islamică (în special cei care aparțin acestui cult); pentru cultul mozaic, orele sunt organizate la sinagogile din orașe, iar elevii aduc adeverințe care demon­strează prezența lor la aceste cursuri. În cazul elevilor ortodocși, există o colaborare între Conferința Episcopilor Ortodocși din Germania (OBKD) și Ministerul Învățământului și Culturii din landul Bavaria care vizează predarea religiei ortodoxe în școlile de stat. Trebuie amintit faptul că organizarea învățământului în Germania are o altă formă decât cea din România, astfel încât ciclul gimnazial începe în clasa a V-a și durează până în clasa a XII-a (respectiv a XIII-a, în funcție de profil), iar religia se studiază la toate nivelurile, indiferent de profilul școlii pe care elevul o frecventează. Se ține seamă doar de perioada de școlarizare, care este diferită de la școală la școală.

Ora de religie ortodoxă se desfășoară după o programă școlară stabilită de minister și conține, pentru fiecare an de studiu, cinci teme mari, adaptate la nivelul de înțelegere specific vârstei școlarului. Astfel, elevii își însușesc cunoștințe din mai multe ramuri teologice: Noul și Vechiul Testament, Istoria Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe, Cultul Bisericii Ortodoxe, Morală ș.a. Pentru fiecare an de studiu sunt alocate două ore săptămânal. Ora de curs are aici 45 de minute.

Învățătura religioasă este predată gradual și fiecare progres este remarcat ca în cazul celorlalte discipline școlare. Elevii sunt evaluați prin notare, fiecare elev primește cel puțin două note pe semestru. În general, există o evaluare orală și o lucrare scrisă. Notele sunt de la 1 la 6, 1 reprezentând nota cea mai mare.

Disciplina religie poate fi aleasă și ca materie de bacalaureat, ceea ce dovedește că este considerată atât de elevi, cât și de părinți și profesori o materie de studiu importantă, un reper pentru viață, moral, spiritual, dar și cultural.

Cum se raportează elevii la ora de religie ortodoxă?

În general, clasele sunt împărțite pe grupe, în funcție de apartenența religioasă. Astfel, în cadrul aceleiași ore de curs, în încăperi diferite, deci paralel, se țin orele de religie catolică, evanghelică, ortodoxă și islamică. Etica se predă în același timp pentru cei doritori. Eu am elevi proveniți din familii de greci, ruși, sârbi, români, urcraineni, bulgari. Limba de predare este germana. Fiecare elev vine cu bagajul lui de cunoștințe religioase, desprinse din tradiția proprie. Este destul de plăcut și motivant pentru un profesor să observe la elevii săi un interes crescut și o curiozitate reciprocă permanentă cu privire la viața spirituală și la obiceiurile la care se raportează fiecare. Nimic nu se compară cu bucuria pe care o trăiesc acești elevi, când observă asemănările dintre ei. Unul dintre punctele sensibile rămâne, însă, problema calendarului, pentru că mulți dintre ei își pun întrebarea de ce nu sărbătoresc toți creștinii ortodocși Nașterea Domnului în aceeași zi.

Statul bavarez oferă posibilitatea învoirii de la școală în zilele de sărbători mari (de Nașterea Domnului sau de Sfintele Paști) pentru cei care solicită acest lucru. De asemenea, elevii de religie mozaică sau islamică beneficiază de aceleași drepturi și sunt scutiți de școală în zilele lor de sărbătoare.

Poate fi considerată educația religioasă o continuitate a celei de acasă?

Ora de religie este o completare a cunoștințelor primite în sânul familiei. Elevii sunt foarte interesați de problemele religioase, dar există și provocări din partea celor mai puțin captivați de religie. Sunt convins că aceste probleme sunt și în România. Am observat totuși o modelare a atitudinii unora dintre ei, care reușesc să se raporteze într-un mod mai conștient la Dumnezeu și la învățătura Bisericii.

Cum văd părinții studierea disciplinei religie în școală?

Predarea religiei ortodoxe a fost primită cu multă bucurie de mulți părinți, pentru că reprezintă o bucățică de „acasă” atât pentru ei, cât și pentru elevi. Și sper, împreună cu părinții, ca Ministerul Educației să sprijine în continuare predarea religiei ortodoxe în școală. Se urmărește îndeaproape modificarea numărului de elevi care participă la aceste ore, dar și prestanța profesorilor la clasă, pregătirea lor didactică.

Cine poate preda religia ortodoxă în școlile bavareze?

Avem momentan statutul de profesori suplinitori, însă ministerul a organizat cursuri de formare și specializare pe teme pedagogice, metodică și didactică. În general, profesorii de aici au dublă specializare. Pentru a putea profesa a fost nevoie de o aprobare specială de la minister, pe baza studiilor absolvite. Pe lângă pregătirea teologică specifică, se impun cunoștințe temeinice de limba germană. Atunci când vorbești cu un adult, este mai puțin important dacă te exprimi corect lingvistic, pentru că partenerul de discuție te poate înțelege și din context. Pentru un copil de 10-12 ani este, însă, mai complicat, pentru că trebuie să i se explice amănuntele pentru a putea înțelege un anumit aspect, mai ales lucrurile complexe.

Ce activități îi aduc pe copii mai aproape de Dumnezeu?

Dotarea școlilor în Nürnberg este una de excepție. De aceea, ora de religie poate fi foarte atractivă. Există o sumedenie de materiale didactice online (filme, documentare, fotografii), astfel că elevul poate avea o altă viziune asupra temelor abordate. Elevului i se stârnește interesul, este stimulat să pună întrebări, să se implice chiar în descoperirea adevărurilor credinței pe care o împărtășește.

Din experiența proprie, ce amintire vă umple sufletul de bucurie și vă motivează să rămâneți alături de elevi?

Sunt în al doilea an de predare și mă simt foarte motivat, deoarece ceea ce nu reușesc să ating de la amvon fac la clasă. Nici unul dintre elevii mei nu vine la biserica la care slujesc eu, dar am această convingere că sămânța pe care o sădesc în mintea lor va rodi. De aceea, cred că slujirea profesorului este la fel de înaltă ca și cea a preotului, catedra fiind altarul unde slujește cel care îi pregătește pe viitorii membri activi ai bisericii. În joc este foarte mult! Poți modela conștiința elevului spre bine sau spre rău, apropiindu-l de biserică sau făcându-l să-i fie frică de Dumnezeu sau să nu-i pese. Îmi aduc aminte mereu de un îndemn al Înaltprea­sfințitului Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, care spunea la fiecare întâlnire cu profesorii de religie: „Faceți educație religioasă, nu instrucție religioasă!”

Citeşte mai multe despre:   ora de religie