Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Interviu Sfânta Parascheva leagă Iaşul de Nea Kallikratia

Sfânta Parascheva leagă Iaşul de Nea Kallikratia

Un articol de: Petru Sidoreac - 24 Noi, 2008

Ieri, 23 noiembrie, în localitatea Nea Kallikratia din judeţul Halkidiki, Grecia, IPS Mitropolit Nicodimos a sfinţit o nouă biserică. Noul sfânt lăcaş este ocrotit de Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iaşi, ocrotitoarea Moldovei. Cu acest prilej, au fost aduse spre închinare părticele din moaştele Sfântului Mucenic Andronic de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Muntele Athos. În toată Grecia există doar trei parohii (Kallikratia Nouă, Epivata Nouă şi Ptolemaida) închinate Cuvioasei, ale cărei sfinte moaşte sunt păstrate în Catedrala mitropolitană din Iaşi, la care se mai adaugă încă două paraclise (Volos şi Hios). În Kallikratia Nouă, preoţi slujitori sunt doi arhimandriţi: Isaia Marantidis şi Prokopios Paskalidis. La slujba de sfinţire a bisericii a fost prezentă şi o delegaţie din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. În calitate de preot paroh, părintele arhimandrit Isaia Marantidis a răspuns cu multă dragoste solicitării noastre de a vorbi despre legătura care există între parohia pe care o păstoreşte şi ţara noastră.

Preacuvioase părinte, păstoriţi o parohie ce are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Ştim că în Grecia există doar trei asemenea parohii. Care este legătura dintre Sfânta Parascheva şi Kallikratia Nouă? De ce o biserică a Sfintei Parascheva aici?

Sfânta Parascheva nu numai că este cunoscută în Kallikratia, ci este considerată chiar ocrotitoarea acestui orăşel, precum şi a satului care exista în Tracia Răsăriteană - Turcia actuală -, şi anume Kallikratia Veche, datorită faptului că a adormit întru Domnul în acel loc, la sfârşitul secolului al X-lea.

Când s-a înfiinţat localitatea Kallikratia Nouă?

Grecii au venit aici în anul 1924, alungaţi din căminele lor (din Turcia de astăzi), în urma pactului pe care l-a semnat ministrul nostru de Externe, Venizelu, cu turcii, în vederea realizării schimbului de populaţie. Iniţial, s-au stabilit într-un cartier lângă mare, lângă paraclisul Sfântului Trifon, care era pe atunci metoc al Sfântului Munte. Acolo au locuit timp de doi ani, până când au fost construite locuinţe noi în Kallikratia. Iniţial, nu exista biserică. Slujeau într-o baracă de lemn. În 1936 au început să construiască o biserică nouă. După 2-3 ani, a intervenit cel de-al Doilea Război Mondial, apoi Războiul Civil, lipsurile financiare fiind foarte mari. Pe măsură ce adunau câţiva bănuţi, ridicau doi, trei metri de zid. Astfel, din 1936 până în 1956 au reuşit să construiască biserica, în care s-a slujit până în 1995.

Din 1995, începe o nouă etapă în istoria parohiei, cu o biserică nouă. Vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre aceasta.

În 1995, după multe strădanii şi piedici legate în special de demolarea vechii biserici, pentru care cei de la Direcţia de Arheologie ne-au tot amânat timp de aproximativ doi ani de zile, am reuşit, în cele din urmă, să primim permisul de demolare şi în data de 22 februarie 1995, Mitropolitul de atunci, Sinesios, a pus piatra de temelie pentru noua biserică. La 24 decembrie, am dus odoarele sfinte la subsolul bisericii, construit în zece luni. Până atunci am slujit într-o sală a centrului duhovnicesc al parohiei, care este situat alături de biserică. Deci, în data de 25 decembrie, de Crăciun, am oficiat prima Sfântă Liturghie în demisolul bisericii. Acolo am slujit până în 2002.

În răstimpul scurs după anul 2002, când am început să slujim în biserica propriu-zisă, s-au finalizat foarte multe lucrări. Biserica a fost acoperită cu ţiglă, am instalat catapeteasma, inclusiv icoanele ei, precum şi iconostasele.

Dorinţa înfrăţirii cu oraşul Iaşi

Cât de aproape o simt credincioşii pe Sfânta Parascheva, în ciuda celor o mie de ani scurşi de la cuvioasa ei adormire?

Poporul, şi mă refer la cei care practică credinţa, o respectă pe Sfânta Parascheva şi o iubeşte. Am mers de mai mult de zece ori la Iaşi în pelerinaj cu câte un autocar sau chiar cu câte două. Ne-am închinat la sfintele ei moaşte. Într-un an am mers chiar în ziua hramului. Sfânta Mitropolie de la Iaşi ne-a oferit, şi mulţumim pentru aceasta, un veşmânt care a acoperit moaştele Sfintei Parascheva, pe care îl păstrăm în biserică pentru binecuvântarea poporului. În ziua hramului se face procesiune cu icoana şi cu acest veşmânt. Poporul nostru are legături strânse cu poporul român. Ar fi foarte bine să se facă o înfrăţire a orăşelului nostru cu oraşul Iaşi. Vom face demersuri ca acest lucru să se realizeze.

Deja au avut loc anumite acţiuni. Mă refer la statuia lui Iorgakis Olimpios, la cei 120 de elevi români pe care i-aţi găzduit şi la altele de acest gen. Vorbiţi-ne puţin despre legăturile pe care le aveţi deja cu oraşul Iaşi, cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi cu România, în general.

Avem o foarte bună comuniune cu poporul român. Ne leagă şi Revoluţia de eliberare de sub turci, din 1821. După cum ştiţi, la Iaşi a început revoluţia noastră condusă de Alexandru Ipsilanti, care era un general de-al ţarului. Conducătorii militari, Iorgakis Olimpios şi Farmakis s-au refugiat la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ, unde au rezistat un timp, pentru ca, în cele din urmă, Iorgakis Olimpios să arunce în aer magazia în care se păstra muniţia, murind alături de tovarăşii lui, dar provocând astfel şi moartea turcilor care îi asediau. Ne-am învrednicit să mergem de multe ori la Mănăstirea Secu pentru a săvârşi parastase, aşa cum am făcut şi la Drăgăşani.

În mod special, am comandat în Grecia un bust de bronz al lui Iorgakis Olimpios pe care l-am instalat, anul trecut, în cimitirul Mănăstirii Secu. Am făcut un parastas pentru eroii căzuţi acolo.

Copii români, în tabără la Kallikratia

De fapt, cu România avem legături de foarte mult timp. Era considerată grânarul Europei. În România trăiau foarte mulţi greci: la Brăila, la Iaşi şi în alte locuri. De oraşul Iaşi suntem legaţi şi prin intermediul sfinţiei voastre, care veniţi de acolo. Aş vrea să menţionez pentru cititorii acestui ziar că, împreună, începând cu anul 2000, anul în care ne-aţi vizitat prima dată, căutând date pentru albumul închinat Sfintei Parascheva, în patru ani diferiţi, am adus aici copii din Iaşi şi din alte oraşe, pe care i-am găzduit în cadrul taberelor de vară organizate de parohie: o dată elevi şi de trei ori eleve de la seminariile teologice din Moldova. Menţionez că de aceste tabere de tineret se ocupă Comunitatea „Sfinţii 12 Apostoli“, care activează în perimetrul parohiei. Ea este cea care se implică direct în organizarea taberelor respective în cadrul centrului pe care îl deţine.

Începând cu anul 1992, găzduieşte aproape anual diferite grupuri de elevi din Novi Sad, Serbia, şi, uneori, din alte părţi. Într-un an a găzduit un grup de 50 de copii proveniţi din familii greceşti din Ucraina, altă dată un grup de 40 de pelerini din Palestina, care au vizitat ţara noastră timp de o săptămână.

„Sfânta Parascheva este veriga de legătură a Balcanilor“

Am putea să ne gândim că imboldul pentru aceste acţiuni este tocmai exemplul Sfintei Parascheva, care a vizitat diferite locuri în timpul vieţii şi ale cărei sfinte moaşte, apoi, au binecuvântat ţările din Balcani prin trecerea pe tărâmul lor.

Aşa este. Părintele Theodoros Zisis are o lucrare foarte frumoasă în care menţionează faptul că Sfânta Parascheva este veriga de legătură a Balcanilor. Sfânta Parascheva a vrut să meargă la Iaşi şi a ocrotit populaţia şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi, mai târziu, în timpul regimului ateu. Îl ocroteşte şi acum şi o va face şi în viitor. Cred că ieşenii o cinstesc într-un mod deosebit pentru că poporul român este mai evlavios decât al nostru. Asta nu înseamnă că subestimăm propriul nostru popor, însă adevărul trebuie spus. Bineînţeles, dacă sfintele moaşte ar fi fost aici, am fi cinstit-o şi noi mai mult, îmi închipui.

În orice caz, Sfânta este prezentă şi aici, într-un anumit fel. Cum se manifestă evlavia credincioşilor din Nea Kallikratia faţă de ea? Care este programul liturgic al parohiei?

Poporul simte o dragoste şi un respect deosebit pentru Sfânta Parascheva. De când am fost transferat aici, rândurile celor prezenţi la slujbe s-au îngroşat, pentru că, în toţi aceşti 38 de ani, am venit cu predici zilnice, cu Sfânta Liturghie de două, trei ori pe săptămână... De asemenea, am construit o biserică nouă la cimitir, închinată Sfântului Ioan Gură de Aur, în care săvârşim în fiecare sâmbătă Sfânta Liturghie şi parastasele.

Aici, alături, avem centrul duhovnicesc al parohiei. Este o clădire minunată, cu etaj, care corespunde nevoilor bisericii, dar şi ale întregii comunităţi: întruniri, spectacole de teatru etc. La etaj există o sală de prăznuire pentru mesele oferite la parastase şi la înmormântări.

Ce slujbe faceţi pentru Sfânta Parascheva?

În afară de Sfintele Liturghii săvârşite în fiecare joi seara, facem Vecernia şi cântăm Paraclisul Sfintei Parascheva, lucru devenit deja tradiţie. Creştinii care doresc şi au posibilitatea, iau parte la aceste slujbe. Paralel, se rosteşte şi câte o omilie pentru credincioasele prezente. Aceste doamne sunt şi cele care s-au străduit şi au ajutat din toate puterile din 1995, de când am demolat vechea biserică şi am pus piatra de temelie pentru cea nouă.