„Sistemul de educaţie din România a trecut, în ultimii ani, printr-un proces de reforme majore“

▲ Comisarul european pentru educaţie, pregătire profesională, cultură şi tineret, Jan Figel, a acordat un interviu agenţiei Rompres, în care abordează subiecte legate de sistemul de educaţie din România, cercetarea la nivel european, strategia UE privind sportul ▲ „UE nu poate interveni în curriculele naţionale sau în modul de organizare a sistemelor de învăţământ“ ▲ „UE s-a angajat, prin Strategia de la Lisabona, să crească la 3% din PIB nivelul finanţării publice pentru domeniul cercetării (în prezent, nivelul depăşeşte cu puţin 1,8%)“ ▲ „Combaterea violenţei - pentru care este clară nevoia unei mai bune cooperări între statele membre - şi dopajul - care ţine, de asemenea, de sănătate - constituie, fără îndoială, priorităţi ale cetăţenilor Uniunii“ ▲

Sunteţi mulţumit de reforma întreprinsă în domeniul educaţiei din România? Ce credeţi că ne lipseşte şi cum poate România să ajungă la nivelul celorlalte state membre ale Uniunii Europene? Ce părere aveţi despre valoarea universităţilor româneşti, în ceea ce priveşte calitatea studenţilor şi a profesorilor?

După cum ştiţi, educaţia şi formarea profesională rămân de competenţa statelor membre, iar eu, în calitate de comisar european, nu critic şi nici nu felicit niciodată ţări sau sisteme de învăţământ. UE nu poate interveni în curriculele naţionale sau în modul de organizare a sistemelor de învăţământ primar, secundar sau superior. Totuşi, prin programele noastre - Programul destinat formării profesionale pe toată durata vieţii este dotat cu un buget de 7 miliarde de dolari pentru perioada 2007-2013, sumă din care 40% este alocată programului Erasmus - sau prin Procesul de la Bologna sau Procesul de la Copenhaga, Uniunea Europeană încurajează mobilitatea în domeniul educaţiei şi cooperarea între statele membre.

Îmi dau seama că sistemul de educaţie din România, asemenea celor din alte state membre, a trecut, în ultimii ani, printr-un proces de reforme majore. Mai mult decât atât, România participă acum foarte activ la programele comunitare şi este parte a Procesului de la Bologna.

Ce măsuri aveţi în vedere, la nivel comunitar, pentru sprijinirea domeniului cercetării?

Principalul instrument destinat susţinerii sectorului cercetării la nivel european este cel de-al 7-lea Program cadru în domeniul cercetării, dotat cu aproape 55 de miliarde de euro şi care acoperă perioada 2007-2013. Programul oferă susţinere pentru companii, universităţi şi organizaţii active în domeniul cercetării, este structurat pe zece domenii majore, printre care sănătatea, energia sau transportul, şi încurajează oamenii de ştiinţă din Europa să colaboreze între ei.

UE s-a angajat, prin Strategia de la Lisabona, să crească la 3% din PIB nivelul finanţării publice pentru domeniul cercetării (în prezent, nivelul depăşeşte cu puţin 1,8%), iar Comisia Europeană a pus în practică mai multe iniţiative, menite să ajute statele membre să atingă acest obiectiv. În plus, anul trecut Comisia Europeană a propus înfiinţarea unui Institut European al Tehnologiei şi sperăm că acest lucru va deveni realitate în următorii doi ani.

Aproximativ 60% dintre cetăţenii UE sunt implicaţi, în mod regulat, în activităţi sportive

Dat fiind interesul dvs. pentru sport, care este strategia europeană pentru acest domeniu şi care sunt obiectivele acesteia?

Comisia Europeană conştientizează rolul esenţial pe care îl are sportul în societatea europeană. În acest context, în primăvara anului trecut, a fost adoptată o Cartă Albă în domeniul sportului, al cărei obiectiv general constă în conturarea unei orientări strategice asupra rolului pe care îl are sportul în Europa, în încurajarea dezbaterii asupra unor chestiuni concrete, în creşterea vizibilităţii sportului la nivelul politicilor comunitare şi în sensibilizarea opiniei publice cu privire la nevoile şi caracteristice acestui domeniu.

Acest document va fi dezbătut acum cu actorii implicaţi în domeniu şi cu statele membre ale UE. El stabileşte un nou cadru la nivel european în ceea ce priveşte sportul şi reprezintă, ca atare, un pas important înainte.

În acest context, nu trebuie să uităm mandatul conferit de Consiliul European, în iunie 2007, pentru organizarea Conferinţei Interguvernamentale, care stipulează ca Tratatul de Reformă al UE să aibă prevederi referitoare la sport. De aceea, Carta Albă ar putea fi privită ca o acţiune pregătitoare pentru implementarea în Tratat a unui articol privind sportul.

Credeţi că violenţa pe stadioane şi dopajul în sport pot fi stopate?

Sportul este o zonă a activităţilor umane care prezintă un mare interes pentru cetăţenii Uniunii Europene: aproximativ 60% dintre cetăţenii UE sunt implicaţi în activităţi sportive în mod regulat în sau în afara celor aproximativ 700.000 de cluburi. Combaterea violenţei - pentru care este clară nevoia unei mai bune cooperări între statele membre - şi dopajul - care ţine, de asemenea, de sănătate - constituie, fără îndoială, priorităţi ale cetăţenilor Uniunii. Datorită adoptării Cartei Albe şi a noului Tratat, vom putea face mai mult în anii care vor veni. Dar va fi un demers de lungă durată.

Aveţi în vedere acordarea de certificate europene pentru şcolile care promovează activităţile sportive?

Daţi-mi voie să vă reamintesc faptul că, în principiu, Uniunea Europeană nu are competenţe explicite în domeniul sportului, astfel că, în principiu, UE nu poate acorda asemenea certificate. Dar în 2004 am organizat Anul European al Educaţiei prin Sport, pe parcursul căruia acţiunile organizate la nivelul şcolilor au promovat activităţile sportive.

Astfel de iniţiative pot fi lansate şi în anii viitori, de exemplu prin intermediul Planului de Acţiune, care poartă numele lui Pierre de Coubertin, adoptat împreună cu Carta Albă, care conţine activităţi ce vor fi implementate sau susţinute de Comisia Europeană. (Rompres)