Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Şi înfrânarea este putere

Şi înfrânarea este putere

Data: 28 August 2014

Vremea postului a trecut, dar virtutea înfrânării trebuie să rămână o constantă a întregii noastre vieţi. Sunt destui care socotesc această virtute alături de smerenie, de îndelunga răbdare ca lucruri ce induc omului o stare de pasivitate, de non-acţiune, de moliciune. Creştinul trebuie să fie un om viu, nu lent, zic ei. Aceştia nu realizează că îndelunga răbdare este poate cea mai puternică, mai încordată dintre acţiunile umane. Iar că fără smerenie omul nu-l poate vedea pe Dumnezeu. Virtuţile sunt necesare trupului fiindcă ele îl disciplinează, iar pentru suflet, ele înseamnă neieşirea în evidenţă a omului.

Într-o discuţie cu un părinte, cineva lăuda o persoană foarte activă. Părintele a răspuns doar prin puţine cuvinte: Putere nu înseamnă doar să-ţi sporeşti forţele, să fii de nestăpânit, ci să le şi înfrânezi când este nevoie. Altfel semeni cu o maşină fără frână. Aceasta nu mai este putere, ci slăbiciune. Pentru că o maşină care nu poate opri când este nevoie nu foloseşte nimănui. Cine conduce un asemenea vehicul îşi expune riscului atât viaţa sa, cât şi pe a celor cu care se întâlneşte în drumul lui. (Adaptare de Augustin Păunoiu după o pildă din vol. „Anecdote duhovniceşti“, pr. Epifanie Theodoropoulos, Editura Egumeniţa, 2011)