Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Tainele Ortodoxiei, împletire dogmatică, liturgică şi filocalică

Tainele Ortodoxiei, împletire dogmatică, liturgică şi filocalică

Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 20 Iul, 2020

Teologia ortodoxă are la bază Revelaţia dumnezeiască primită prin Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie şi este fidelă textelor Sfinţilor Părinţi. Ea este doxologică deoarece mărturiseşte că Dumnezeu este comuniune de Persoane, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar omul, care I se adresează în laudă şi mulţumire, este de asemenea persoană.

Ceea ce se poate confirma numai printr-o experienţă concretă este faptul că existenţa supremă sau existenţa divină este una personală şi liberă care, datorită acestui fapt, pune în lumină valoarea eternă a fiecărei persoane umane. Dumnezeu este Treime, în sânul Căreia se manifestă iubirea desă­vârşită între cele trei Persoane desăvârşite. Din iubirea Sfintei Treimi a rezultat crearea lumii şi a altor fiinţe conştiente, personale, care să intre în legătură şi dialog unele cu altele şi cu Dumnezeu, ca persoane. Tot din iubire a rezul­tat şi Întruparea Fiului lui Dumnezeu, fapt în care se manifestă din nou şi într-un mod de maximă apropiere iubirea Sfintei Treimi faţă de persoanele create.

Etimologic, noţiunea de teologie vine de la cuvintele greceşti Theos (Dumnezeu) şi logos (cuvânt), însemnând cuvânt, învăţătură sau discurs despre Dumnezeu şi despre lucrările Lui. Teologia, adică vorbirea despre Dumnezeu şi despre lucrările Lui, presupune aşadar cunoaşterea lui Dumnezeu, pentru că nu poţi vorbi adecvat despre ceea ce nu cunoşti.

Teologia adevărată se poate face numai pe baza Revelaţiei supranaturale care a culminat în Domnul nostru Iisus Hristos, deoarece numai prin aceasta ni s-a dat cunoaşterea deplină a lui Dumnezeu şi a lucrărilor Sale. Teologia în calitatea ei de cuvânt trebuie să deschidă gândirea noastră spre o realitate care o depăşeşte. Este vorba de un mod de a gândi în procesul căruia gândirea nu include, nu cuprinde, ci este indusă şi cuprinsă, însufleţită de credinţa contemplativă.

 Dreapta credinţă exprimată teologic în creştinism este cea ortodoxă, deoarece respectă cu sfinţenie adevărurile revelate de Dumnezeu în Sfânta Scriptură, păstrează neschimbată tradiţia apostolică a Bisericii şi mărturiseşte adevărurile de credinţă formulate sub inspiraţia Duhului Sfânt în cele 7 Sinoade Ecumenice.

Prin Ortodoxie mărturisim credinţa noastră dreaptă, cinstindu-L pe Dumnezeu, și ne închinăm Lui așa cum se cuvine. Suntem datori să dăm slavă lui Dumnezeu și să-I aducem mulțumire pentru marele dar al Ortodoxiei - calea adevărului spre viaţa veşnică. Prin afirmarea Ortodoxiei, Biserica ne deschide în fapt un orizont mult mai cuprinzător: acela al tainei dreptei credinţe. Taină care depăşeşte tot ceea ce s-a spus sub chip de dogmă, fiind o realitate de care, în plinătatea ei, ne putem apropia doar liturgic şi prin rugăciune. Iată de ce, tocmai pentru că depăşeşte puterea de exprimare prin cuvânt a adevărului Bisericii, taina dreptei credinţe ne este dată eclesial, spre contemplare, într-o împletire liturgică, filocalică şi cuvânt dogmatic.