Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Povestea zidirii locașului de închinare din Geoagiu-Băi

Povestea zidirii locașului de închinare din Geoagiu-Băi

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Reportaj
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 14 Ianuarie 2019

Cunoscută pentru apele termale cu proprietăți terapeutice, stațiunea Geoagiu-Băi oferă celor care vin aici nu doar darurile naturii lăsate de Dumnezeu pentru sănătatea trupească, ci și un locaș de rugăciune menit să aducă liniște sufletelor și bucurie mântuitoare.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Geoagiu-Băi, județul Hunedoara este ridicată în apropiere de locul unde a existat o veche bisericuţă din lemn adusă de la Parohia Geoagiu-Joseni. Din păcate, nu se mai păstrează nimic din fosta bisericuță, ci doar imaginea acesteia în fotografie. Lucrările de construcţie la actuala biserică au început în anul 1929. Conform istoricului bisericii, pe 30 iunie 1929, Adunarea Parohială prezidată de protopopul de Geoagiu, Valeriu Gorun, respingea planul propus de Consiliul de Arhitectură din Sibiu, precum şi cel trimis din Ordinul Ministerului Cultelor.

După lungi dezbateri s-a aprobat planul prezentat de antreprenorul maghiar Szatory, plan aprobat în prealabil de Consiliul de Arhitectură din Sibiu.

Din același istoric al bisericii din Geoagiu-Băi aflăm că în luna august a anului 1929 a avut loc licitaţia pentru lucrările de zidire a bisericii. La licitație au participat doi antreprenori: Ilie Ciurdărescu din Orăştie şi Szatory din Geoagiu de Jos. Din raportul scris de preotul paroh din acea vreme, Nicolae Păsăraru, lucrarea a fost încredinţată domnului Szatory deoarece a prezentat cea mai avantajoasă ofertă (570 000 lei) şi cea mai mare încredere. Presa din acea vreme avea să consemneze faptul că s-a făcut puţină tulburare între români pentru această decizie datorită accentelor naţionaliste profunde care dominau pe atunci în rândul oamenilor.

Ctitorită de ministrul Aurel Vlad

Terenul pentru construcția locașului a fost donat de către dr. Aurel Vlad din Orăștie, ministrul cultelor din acea perioadă. Tot domnia sa, prin intermediul Băncii „Ardeleana” a sprijinit lucrările de construcție cu suma de 150 000 lei, iar colaboratorul său, comerciantul Ioan Vulcu din Orăștie, a donat materiale de construcție în valoare de 128 000 lei.

Prin spiritul de jertfă și sacrificiu al unor oameni cu multă credință, cum au fost Nicolae Păsăraru (fost administrator parohial), Nicolae Dîncan (epitrop), Ioan Păcuraru (epitrop), Iosif Lădaru, Antone Budoi, Iosif Cozma, Filip Găzdău, Augustin Lădaru, Cristian Simion, Ioan Bozeșan, Filip Ilisie și Ioan Roșu, membrii Consiliului Parohial, precum și a credincioșilor parohiei, începeau construcția bisericii noi.

La sprijinul de 240 000 lei din partea statului, s-a adăugat și contribuția benevolă a vizitatorilor români, maghiari, germani și chiar evrei veniți la Geoagiu-Băi. De asemenea, s-au întreprins colecte pe parcursul anului 1935 în cuprinsul Arhiepiscopiei Sibiului de către delegații parohiei, în valoare de 16 493 lei.  Mai târziu, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan a plătit integral pictura iconostasului, pe vremea când preot al bisericii era părintele Vasile Glodeanu.

Lucrări de înfrumusețare și restaurare

În anul 1948 biserica din Geoagiu-Băi a fost afiliată Parohiei Bozeș, cu care formează o singură unitate cultică. Numărul credincioșilor fiind redus, iar posibilitățile materiale fiind modeste după război, colective de donatori veniți ca turiști în localitate au realizat diferite lucrări. În anul 1954 s-a făcut pictura în ulei a iconostasului de către pictorul N. Nițulescu. În anul 1955 biserica a fost electrificată. În anul 1960 a fost înzestrată de un colectiv de donatori cu policandrul – sculptură din lemn de stejar – realizat de Ioan Cristea. În anul 1961 biserica a fost zugrăvită după posibilitățile de atunci. În anul 1966 s-au făcut porțile de fier la intrare cu sprijinul material al Episcopiei Aradului. În anul 1967 s-a continuat cu gardul de fier din fața bisericii și totodată, un colectiv de donatori a înzestrat biserica cu un număr de 50 de scaune din lemn de stejar.

În anul 1979, prin instalarea preotului Alexandru Grigorovici, a fost reînființată Parohia Geoagiu-Băi cu servicii religioase regulate și cu numeroase realizări. În anul 1984 s-a reparat și rezugrăvit exteriorul bisericii schimbându-se culoarea din verde închis în bej deschis. În 12 septembrie 1985, cu sprijinul financiar al unor parohii învecinate și al credincioșilor inimoși din parohie și din satele dimprejur s-a cumpărat actuala casă parohială.  

În anul 1986 s-a obținut aprobarea pentru începerea lucrărilor la pictura interioară. În anul 1988 s-a efectuat licitația și s-a încheiat contractul pentru pictură. În perioada 1991-1992 s-a făcut pictura în tehnică mixtă, tempera grasă și ulei, de către pictorul bisericesc Camelia Cibian, ajutată de Antonie Susan, ambii din Deva.

În 23 octombrie 1993 lucrările au fost sfințite de Înaltpre­asfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului. În anul 1998 s-a construit aleea de acces la biserică, din pavele de ciment, iar în anul 2001 trotuarul din jurul bisericii, din același material.

În anul 2005 s-a renovat exteriorul bisericii prin stropire cu praf de piatră. În anul 2006 parohul Alexandru Grigorovici, a montat cele 12 icoane exterioare (170 / 120 centimetri) pictate pe plăci ceramice și s-au montat tot atunci jgheaburile la acoperiș. În anul 2007 s-a instalat aparatul de climatizare, iar în anul 2009 s-a construit foișorul din curtea bisericii.

În anul 2010 s-a renovat tinda bisericii prin montarea de gresie și faianță, precum și a celor două icoane ceramice din lateralele ușii. Tot în acest an s-a montat instalația de încălzire centrală în sfântul locaș. În 12 noiembrie 2011 toate lucrările de renovare ale bisericii au fost sfințite de Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei.

În perioada 2011-2012 s-au făcut reparații capitale la casa parohială. În anul 2013 s-au construit anexele, gardurile și porțile de la curtea casei parohiale. În anul 2016 s-a refăcut gardul din fața bisericii și s-a reamenajat curtea acesteia. În anul 2017 s-a schimbat aco­perișul vechi din țiglă ceramică cu cel actual din tablă de cupru. De asemenea, s-au înlocuit și crucile din tablă zincată cu altele din nitrură de titan aurit din Ucraina.

 

Citeşte mai multe despre:   Biserici din Romania