Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Botezaţi şi cununaţi

Botezaţi şi cununaţi

Un articol de: Cosmin Daniel Pricop - 13 Ian, 2011

După cum ne-am obişnuit în ultima perioadă de timp, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit să înceapă un an calendaristic alături de credincioşii ortodocşi români sub auspiciile fie ale unei personalităţi din istoria şi viaţa duhovnicească a Bisericii (cum a fost cazul Sfântului Vasile cel Mare şi al Sfinţilor Capadocieni), care a modelat învăţătura de credinţă şi, mai mult decât atât, a trăit-o necondiţionat, fie ale unui moment fundamental cu valoare de simbol din devenirea Bisericii către forma şi fondul actuale (anul dedicat Crezului ortodox şi Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române), fie a unui eveniment mântuitor cu valoare paradigmatică, aşa cum este cazul anului acesta, dedicat Tainei Botezului şi Tainei Cununiei. Închinarea unui an calendaristic fiecăruia din persoanele sau simbolurilor sfinte pe care le-am amintit mai sus şi care vor urma şi în ceilalţi ani trimite la un fel de făgăduinţă sfântă pe care o întâlnim în multe momente din istoria mântuirii lumii, din acea rânduială a lui Dumnezeu cu lumea, şi al cărei scop final era în definitiv, dincolo de împlinirea practică a unor obligaţii formale cultice, învăţătoreşti sau personale, apropierea de Dumnezeu. De aceea, nu anul în sine este un scop, nu dedicarea, nu făgăduinţa, ci ceea ce urmează după împlinirea acesteia.

În acelaşi timp este şi încercarea sau dorinţa de a aşeza la începutul unui nou demers, de-a lungul a 365 de zile, un model, o paradigmă. Bine, bine, s-ar putea întreba cineva, Sfântul Vasile constituie un model indiscutabil, la fel şi evocarea autocefaliei româneşti şi a Crezului conferă un mare plus părerii românilor despre propria lor identitate, însă ce valoare de model pot avea Taina Botezului şi Taina Cununiei? Noi suntem creştini în România de multă vreme, de 2.000 de ani, creştinaţi de Sfântul Andrei, Apostolul Mântuitorului. Nu trebuie să ni se amintească de Botez şi Cununie, lucruri integrate firesc unei normalităţi a vieţii românului din timpuri imemoriale. Toate aceste lucruri sunt adevărate, dacă le privim şi le discutăm generic. Dacă însă încercăm o cât de mică aprofundare a lucrurilor, dacă dorim o nuanţare a acestor lucruri prezentate frumos, vedem că în spatele multor afirmaţii eroice se ascund comportamente şi înţelegeri care au nevoie mai mult decât oricând de revenirea la argument. Unul sustenabil.

Anul Tainei Botezului şi al Tainei Cununiei este un mod bisericesc de a spune "anul familiei creştine", într-o Românie în care, din păcate, viaţa autentică şi sănătoasă de familie se găseşte din ce în ce mai rar şi, foarte important, este propusă din ce în ce mai rar. Iniţiativa Bisericii nu este un fel de aflare în treabă a unora care în loc să se concentreze asupra cântărilor, slujbelor şi predicilor lor preferă să îşi facă publicitate, "agresând" societatea "progresistă" de astăzi cu iniţiative "învechite". Biserica ia atitudine nu numai verbal, ci şi faptic, pentru că familia se înţelege corect numai prin ferestrele Ei, ca una care păstrează şi împărtăşeşte veşnic demnitatea umană stabilită la început, individual, dar şi în cuplu.

Anul Tainei Botezului şi al Tainei Cununiei nu este despre cum să ne botezăm sau cum să ne cununăm, asta am învăţat de mult. Ci despre dovedirea faptului că suntem botezaţi şi cununaţi. La Biserică.