Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Cerul care confirmă eclatant adevărul Scripturii

Cerul care confirmă eclatant adevărul Scripturii

Un articol de: Dumitru Manolache - 16 Sep, 2014

Fratele Alexandru Mihail Niţă de la Mănăstirea „Sfântul Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus, vieţuitor timp de şase ani în Sfântul Munte Athos, este unul dintre acei trăitori în taina cuvântului care zideşte şi înalţă fiinţa umană în construcţii literare majestuoase.

Două lucrări literare de referinţă, una în continuarea celeilalte, îl impun atenţiei: prima se numeşte „Paradisiaca expediţie“, apărută în anul 2011. Acest volum abordează problematica răului, în formele lui cele mai subtile, dar care asupra omului credincios nu poate avea niciodată ultimul cuvânt. Cel de-al doilea volum se numeşte „Iubirile şi tainele Tamisei“, şi a apărut anul trecut la Editura „Andreiana“, din Sibiu, fiind prefaţat de pr. prof. Vasile Mihoc.

De data aceasta, Cerul este cel ce-şi dezvăluie tainele, „pentru a confirma eclatant adevărul revelat în Scripturi, dar şi viaţa şi istoria milenară a Bisericii lui Hristos… care are în vedere nimic mai puţin decât însuşi adevărul mântuitor al fiinţei umane şi al umanităţii în ansamblu“, cum arată părintele profesor Vasile Mihoc în cuvântul înainte.

Un tânăr teolog grec, Nikos Stavros, dimpreună cu Irini, soţia sa, pictoriţă de icoane, sunt martorii şi purtătorii revelaţiei acestui adevăr, care se materializează în spectaculoase minuni biblice şi bisericeşti.

În timp ce această tânără familie se afla la Londra în luna de miere, meditând filosofic, din „locul Barcagiului“ de pe malul Tamisei, asupra „timpului nostru din memoria erorilor trecute“ sau despre timpul „risipit cândva“, care „poate fi recuperat acum sau în viitor“, vor deveni protagoniştii unor aventuri uluitoare, în care forţele răului se manifestă violent, mincinos, înşelător, manipulator prin mijloacele tehnicilor moderne, vrând să supună omenirea. Martori acestor manifestări distructive, cei doi luminoşi îndrăgostiţi ne vor lumina şi pe noi, cititorii, fundamental, ne vor răspunde întrebărilor fiinţei noastre însetate, „ce a fost creată nu pentru întunericul păcatului şi al căderii, ci pentru binefăcătoarea şi mântuitoarea lumină a lui Hristos“, cum subliniază părintele profesor Mihoc.

În roman mai apar două personaje interesante: englezul Nick, care poartă numele marelui Ierarh al Mirelor Lichiei, „om al sistemului“ şi victimă a lui, care va parcurge într-o convertire spectaculoasă drumul de la întuneric la lumina adevărului lui Hristos, şi Farmer Scott, un alter-ego al omului contemporan, permanent derutat, neînţelegător cu ceea ce se întâmplă în jur, dar convins că este singurul supravieţuitor al unei explozii din Patmos. Acest personaj „leagă“ cele două romane.

O lungă discuţie între Nikos şi Nick luminează, prin intervenţia Cerului, ca răspuns la nedumeririle lui Nick, taina cuvântului prin care Dumnezeu este un permanent Prezent în istoria lumii. Apar în acest „film“ al timpului în Timp, momente din istoria Angliei, precum rugăciunea amiralului Nelson dinaintea bătăliei de la Trafalgar, scrisă pe trupul corabiei „Victoria“, dar şi multe minunate evenimente biblice.

Un roman fascinant, deloc facil, pe care vă invităm să-l citiţi, pentru a trăi şi a vă descoperi, pe cont propriu, luntraş în „luntrea cerească“, ce înaintează neîncetat pe cale, căutând pentru „A-L găsi pe Dumnezeu“…