Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Despre fericire

Despre fericire

Un articol de: Ștefan Mitroi - 06 Iul, 2018

Se ia o zi de vară. Iar din ziua aceasta se ia înserarea.
Din înserare se ia răsăritul lunii, care poate fi înlocuit cu azvârlitul unei felii de pepene galben pe cer, așa cum a fost înlocuit mai devreme soarele, ce sta să apună, cu miezul unui pepene roșu.
Se ia o margine de sat, o margine de cer, o margine de viață și o margine de cântec. Cântecul unor vietăți ale pământului, cum ar fi greierii, sau ale văzduhului, cum ar fi mierlele.
Se ia un pahar, care se umple până la jumătate cu început dulce de noapte. Acesta poate fi înlocuit cu vin negru, cu condiția să aibă același gust.
Se ia jumătate din tot ce însemni tu, aceasta fiind în mod obligatoriu o femeie, dacă ești bărbat, sau un bărbat, dacă ești femeie.
Se mai ia un pumn de lumină de stele și se aruncă peste lume.
Și se iau jumătăți de tăceri, din care se pot face cu ușurință vorbe întregi, și din vorbe, tăceri mai mari decât primele, iar din tăcerile acestea de la urmă, o scară până la cer, pe care te pomenești, din­tr-odată, urcând.
Și-n timp ce urci, îți trece prin gând să faci din toate jumătățile de mai-nainte o fericire întreagă. Și fericirea aceasta te ia de mână ca pe un copil și te poartă spre cer.
Urci întruna și deodată îți vine să strigi: Sunt cel mai bogat om din lume!
Și chiar strigi!
Și chiar ești!