Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Domnul vine în Ierusalim să ne aducă bucuria Împărăţiei

Domnul vine în Ierusalim să ne aducă bucuria Împărăţiei

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 19 Apr, 2019

În Scriptura Noului Testament, toţi Sfinţii Evanghelişti (Matei 21, 1-11; Marcu 11,1-11; Luca 19, 29-38; Ioan 12, 12-18) ne vorbesc despre Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Acest eveniment biblic a avut loc cu câteva zile înainte de Paşti, când evreii comemorau eliberarea lor din sclavia egipteană. Pentru ei Paştile era şi o sărbătoare solemnă impregnată de semnificaţii simbolice legate de speranţa lor mesianică de eliberare de sub ocupaţia romană.

În epoca Mântuitorului, un mare număr de evrei veneau la Templul din Ierusalim de Paşti. Aceştia ajungeau din toată Palestina şi chiar din regiuni mai îndepărtate ale Imperiului Roman pe patru drumuri principale ce duceau la Ierusalim, mărind astfel în mod considerabil populaţia oraşului. În acea vreme fiecare evreu trebuia să facă un pelerinaj anual la Templu. De obicei, iudeii alegeau să meargă la Templu de Paşti, care era acum 2.000 de ani cea mai populară dintre toate sărbătorile şi atrăgea mulţi pelerini. Pentru cei un milion de evrei răspândiţi în ţări străine, această sărbătoare, ce prilejuia reunirea la Templu şi aducerea de sacrificii conform unui ritual străvechi, era poate mai puţin o obligaţie formală, cât mai ales un scop ce trebuia atins mai devreme sau mai târziu. Călătoria spre centrul Iudeii era pentru majoritatea lor o experienţă unică, ultima etapă a unei călătorii pe uscat sau pe mare pe care o întreprinseseră cu mari cheltuieli. Cei mai mulţi pelerini veneau fie în grup, fie în caravană. Evreii originari din acelaşi oraş sau din aceeaşi regiune călătoreau împreună. Ajunşi la Ierusalim cu câteva zile înainte de sărbătoare, se pregăteau pentru aceasta şi participau la toate ceremoniile religioase de la Templu. În timpul sărbătorii, atmosfera din Ierusalim era animată de speranţă şi de promisiunea eliberării. Mai ales în aceste zile, toată suflarea evreiască aştepta venirea lui Mesia pe care Îl vedeau ca pe un eliberator de sub ocupaţia romană, şi aceasta mai ales după minunea Învierii lui Lazăr. Mulţimea din Ierusalim care-I ieşise Domnului în întâmpinare, împreună cu o altă mulţime, cea care-L însoţea venind dinspre Betania, I-au alcătuit o procesiune măreaţă şi entuziastă, văzându-L, totodată, ca pe Cel Care va reface Regatul aşa cum a fost în timpul lui David. Când Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim călare pe asin, era o atmosferă de entuziasm debordant. Era un gest al poporului de sfidare faţă de autoritatea romană prin ovaţionarea regală a Domnului nostru Iisus Hristos.

Mântuitorul vine în Ierusalim într-o smerenie deplină, în ciuda osanalelor şi a primirii regale pe care I-o face poporul evreu: „Osana! Binecuvântat este Cel Ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!” (Ioan 12, 13).

Relatările evanghelice legate de intrarea Domnului în Ierusalim subliniază trăsăturile mesianice ale evenimentului: ramurile de palmier, cântarea Osana, aclamarea Sa ca Fiu al lui David şi Rege al lui Israel. Scopul acestui episod biblic este de a anunţa şi de a pregăti Împărăţia lui Dumnezeu, care vine prin Jertfa şi Învierea lui Hristos. În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune: „Prin intrarea Sa în Ierusalim, Mântuitorul Iisus Hristos împlineşte un plan al lui Dumnezeu-Tatăl, şi anume planul de mântuire a întregii omeniri, arătându-ne că nu se poate ajunge la Înviere fără Cruce”. Iar cântările Duminicii Intrării Domnului în Ierusalim ne arată cum să primim în sufletele noastre bucuria sărbătorii Floriilor: Stâlpări de fapte bune să aducem, fraţilor, lui Hristos Dumnezeu, Celui ce vine ca un om să pătimească de bunăvoie pentru noi, ca să dăruiască tuturor nepătimire, cu puterea Dumnezeirii.