Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Gazetărie la „Ziarul Lumina“

Gazetărie la „Ziarul Lumina“

Un articol de: Cosmin Olinici - 11 Feb, 2011

În esenţă, genul gazetăresc de la "Ziarul Lumina" constă în a folosi spiritul critic în sens pozitiv, constructiv. De fapt, el dă posibilitatea să fie pusă la vedere, cu mijloacele specifice mass-mediei, esenţa creştină din lumea noastră românească.

La o primă vedere, jurnalismul pozitiv ar fi un nonsens. Orice manual de jurnalism precizează din primele pagini că o informaţie pozitivă nu poate fi obiect de interes pentru presă. Putem înţelege de aici că formula noastră vine cumva în răspărul culturii noastre media. Criticii au fost deja astfel formaţi, încât aşteaptă, citind presa, să găsească spectacol, de la scandaluri până la pitoresc. Pagina de ziar a devenit astfel foarte subţire. Ea nu mai poate susţine cu adevărat problemele cu care se confruntă lumea noastră, care trece prin schimbări de mentalităţi şi mode culturale, şi tocmai abordarea acestora ar fi de folos. Mai trebuie să remarcăm faptul că această perioadă este plină de "destructurări", cum se spune. În lumea occidentală domină tendinţa destructurării, pornind de la ideologiile postmoderniste, din plan cultural, până la cele aşa-zise politically correct. În acest iureş de demolare şi nivelare este prinsă marea tradiţie la noi. Şi, bineînţeles, Biserica.

A scrie despre aceste lucruri şi în acest stil cere, pe lângă profesionalism şi un profund ataşament faţă de Biserică şi valorile ei, şi o viziune nouă asupra jurnalismului. Cum am dat de înţeles, profesionalizarea în domeniul mass-media, acum, presupune doar o stăpânire a mijloacelor de a face spectacol. De altfel, s-a şi încetăţenit formula de "spectacol mediatic". O astfel de profesie a ajuns să se practice uşor. Găseşti sau speculezi germenii răului, apoi îi exagerezi. Cu totul altceva este să scrii despre ce este bine şi frumos. Mai mult, trebuie să ai multă artă şi cultură a vieţii ca să faci durabil şi credibil binele şi frumosul, într-o lume secătuită de nihilism media.

S-a spus, mi se pare, că "Ziarul Lumina" a avut în ultimul an aerul unei deschideri. Uneori, această deschidere poate crea şi suspiciuni. Însă dorinţa noastră a fost aceea de a spori gradul de îmbrăţişare a realităţii şi a spori prospeţimea benefică. Când spun "realităţi", mă gândesc şi la realităţile din strânsa apropiere a Bisericii, nu doar de cele din sânul ei. Din această perspectivă, crearea noilor ediţii, cât şi a redacţiilor lor nu a făcut decât să mărească şi mai mult aria informaţională, dar şi acuitatea informaţională. Faptului social, cu predilecţie, i s-au căutat perspectivele etice creştine şi relaţiile sale cu Biserica. Astfel am abordat viaţa familiei sau a copilului, a femeii, a bătrânilor şi bolnavilor, activitatea instituţiilor de ajutor social. Ne-am racordat, de asemenea, la campanii ample naţionale, cum a fost cea a combaterii consumului de droguri.

Dar nu numai sub aspect "cantitativ" au decurs înnoirile. Am încercat şi o îmbogăţire calitativă a formulei editoriale. În acest sens, aerul deschiderii înseamnă şi o lărgire a acuităţii notaţiilor, o mărire a prospeţimii cuvintelor, la toate nivelurile, de la ştire la reportaj. Am încercat să periem aspectele standardizate, reci şi cenuşii, marca agenţiilor mari de ştiri, să eliminăm faptul comun al zilei, aducând mai în prim-plan faptele particulare, noi şi proaspete, fapte legate de Biserică şi de modul de viaţă creştin.

Aceste schimbări, în ceea ce priveşte relatarea socialului, nu au venit în detrimentul prezentării actualităţii religioase. Dimpotrivă. Acest capitol a fost extins. Numărul paginilor de ziar dedicate actualităţii religioase a crescut de la una la patru.

Orizontul schimbărilor rămâne deschis. Iar aceste deschideri depind de felul cum vor fi ele dezbătute cu precădere în cadrul academic în viitor. Din nefericire, aşa cum remarca unul dintre colegii mei, într-un editorial, există foarte puţini absolvenţi de universităţi de teologie pregătiţi pentru jurnalism. S-ar cuveni ca jurnalismul să devină o disciplină facultativă în facultăţile teologice. Mai mult, genul nostru, cel pe care trebuie să-l practicăm la "Ziarul Lumina", cere acumulări de cultură şi viaţă peste nivelul standard de pregătire al jurnalistului obişnuit. Cum se vede, urmărim să fructificăm toate experienţele - inclusiv cele specifice profesiei în sine - pentru a întări genul nostru, genul gazetăriei creştine.