Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Între „mess“ şi referat

Între „mess“ şi referat

Un articol de: Alexandru Pripon - 23 Mar, 2010

"Ami tb shi mie un referat la fizik plz dk avetzi k nu lam gasit nicaieri.. Am gasit yo cv decat nu e cemi tb mie.. ms." Nu vă speriaţi, nu este o greşeală de tipar, ci un mesaj care poate fi găsit pe orice forum generalist, scris într-un argou de internet. Traducerea: "Îmi trebuie şi mie un referat la fizică. Vă rog, dacă aveţi, că nu l-am găsit nicăieri... Am găsit eu ceva, dar nu e ce-mi trebuie mie. Merci."

Prima problemă care merită discutată este aceea a referatelor. Mulţi elevi încearcă să evite documentarea pentru astfel de lucrări şi, apoi, redactarea în limba română literară copiind de pe internet. Există foarte multe site-uri dedicate referatelor, conţinând, cel mai adesea, texte de slabă calitate, deja arhicunoscute atât copiilor, cât şi profesorilor. Cadrele didactice evită, pe cât posibil, temele care îşi găsesc o soluţie atât de facilă, decizie care dă naştere unei căutări furibunde în spaţiul virtual. Şi, chiar dacă această căutare îşi atinge scopul, un profesor va şti întotdeauna dacă o lucrare este sau nu elaborată de elevii săi, cunoscându-le atât limitele vocabularului şi cunoştinţelor, cât şi aplecarea spre studiu. În concluzie, mai întotdeauna, pastişarea unui referat de pe internet nu este decât o luptă disperată de a obţine nota minimă la un obiect de studiu.

Mai neplăcut este un alt aspect: copiii par a nu se sfii să îşi însuşească rezultatele muncii altora, uneori cu acordul părinţilor, fie el tacit sau nu. Proprietatea intelectuală devine un subiect caduc. Şi ajungem să descoperim că persoane aflate la vârsta discernământului au plagiat lucrări de licenţă, master sau doctorat, au publicat lucrări copiate din diverse surse şi au încercat să obţină ceva în viaţă nedepunând un prea mare efort prin furt. Astfel, fapta unui şcolar fără chef de învăţătură poate duce, în virtutea obişnuinţei, la delicte grave, care vor avea un rol foarte însemnat în viitorul său. Acest lucru ar trebui să le fie explicat copiilor, deoarece relaxarea morală aplicată, astăzi, în privinţa lor va duce la pervertirea generaţiilor ce vor urma.

A doua problemă, pe care aţi remarcat-o, desigur, este cea legată de forma mesajului de mai sus. Vă vom spune că este vorba despre aşa-numitul "limbaj de messenger" (sau "limbaj de mess"), a cărui existenţă se află în strânsă legătură cu dezvoltarea căutării de referate. Şi aceasta deoarece copiii din zilele noastre, având acces nelimitat la internet, tind să dispună de tot mai puţin timp pentru studiu, dedicând ore întregi activităţilor din faţa computerului, în special celor interactive. Comunicarea cu prietenii nu se mai face în modul clasic, ci prin discuţii lungi facilitate de o aplicaţie numită, generic, "messenger".

Limba română uzuală, şi aşa contaminată de tot felul de termeni argotici sau de împrumut, tinde, la rândul ei, să accepte "de-a gata" o seamă de formulări simplificate. Remarcăm, mai cu seamă în exprimarea scrisă, apariţia lui "k" în loc de "că" sau "ca", "q" în loc de "cu", "tb" în loc de "trebuie", "vb" în loc de "vorbesc" sau "vorbim" etc. Mai mult, nu este luată în seamă folosirea corectă a cuvintelor, nici măcar din punct de vedere gramatical, lucru care, alături de simplificările menţionate, duce la exprimări năucitoare, asemenea celei de la începutul acestui articol. "Limbajul de IRC" a devenit "limbaj de mess", după numele prescurtat al celei mai folosite aplicaţii pentru chat online, Yahoo Messenger.

Aparent, în spatele acestor manifestări stă graba. Şi ni se pare că tineretul zilelor noastre este într-o goană veşnică, nejustificată, acuzând în permanenţă lipsa de timp. Mulţi tineri nu mai au vreme să citească, să studieze sau să deprindă o exprimare corectă, aleargă spre o maturizare rapidă şi precară, împinşi fiind inclusiv de multitudinea de date pe care le revarsă internetul asupra lor, imposibil de memorat sau de înţeles în mod aleatoriu, aşa cum sunt recepţionate.

Este nevoie de o educare a utilizatorilor spaţiului virtual. Se spunea, cândva, "să te ferească Dumnezeu de omul care a citit o singură carte", referitor la ideile puţine şi fixe care rămân în urma parcurgerii câtorva pagini. Astăzi privim, cu groază, cum şi acea singură carte este înlocuită de lecturarea unei descrieri succinte, pe internet, dându-i lipsei de cultură un nou sens, agravant. O discuţie pe "mess" abundă în onomatopee şi emoticoane (imagini specifice, obţinute în urma unor alăturări de semne, care ilustrează o senzaţie sau o stare de fapt. De exemplu, ":D" are ca rezultat o faţă larg zâmbitoare, ":(" -o faţă tristă ş.a.). Regulile ortografice, ortoepice şi de punctuaţie sunt abrogate în favoarea rapidităţii exprimării. Ne întrebăm cum va arăta, peste câteva zeci de ani, o comunicare, scrisă ori verbală, între persoane din această generaţie, caracterizată de căutarea online a referatelor şi comunicarea pe "mess". Sperăm că nu vom fi nevoiţi să învăţăm o nouă limbă şi să coborâm ştacheta intelectuală la un nivel neverosimil de scăzut.

Internetul, cu bune şi cu rele, ne pune la dispoziţie mijloace de informare şi de comunicare imposibil de imaginat acum câteva decenii. Toate, însă, sub semnul facilului. Este mai simplu să luăm "de-a gata" idei şi limbaje, decât să le trecem prin filtrul propriei gândiri, lucru care se dovedeşte a fi deosebit de periculos. Pentru un preot, astăzi, este extrem de dificilă pastoraţia, în condiţiile în care mulţi credincioşi recunosc că nu au citit Sfânta Scriptură. Oare cum va fi pastoraţia anilor care vor urma, dacă, potrivit actualei tendinţe, doar puţini enoriaşi vor fi făcut efortul de a citi măcar un referat despre Biblie, pe care, eventual, să îl comenteze, rapid, cu prietenii, pe messenger?