Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Iosif Berman, fotoreporterul campaniilor lui Dimitrie Gusti

Iosif Berman, fotoreporterul campaniilor lui Dimitrie Gusti

Un articol de: Daniela Șontică - 23 Aug, 2019

Iosif Berman (1892-1941) a fost unul dintre cei mai prolifici şi cunoscuţi fotoreporteri din prima jumătate a secolului trecut. Fotografiile lui sunt importante nu doar sub aspect artistic, ci și documentar, întrucât acestea redau oameni, locuri, evenimente și stări de fapt care dau astfel mărturie pentru realitatea istorică a acelor vremuri.

Marele fotograf interbelic s-a remarcat în mod deosebit prin ilustrarea cu imagini a reportajelor publicate de mari reporteri ai vremii, dar mai ales a făcut tandem jurnalistic cu Filip Brunea-Fox. I-au apărut fotografii în aproape toate ziarele și revistele importante: „Gazeta Ilustrată”, „Ilustraţiunea Română”, „Adevărul”, „Dimineaţa”, „Universul”, dar și în presa străină, în „The New York Times” și în revista „National Geographic”. A surprins cu obiectivul fotografic nenumărate evenimente organizate de Casa Regală, baluri, recepţii, dar și portrete de personalităţi, oameni politici, de figuri pitorești din orașe sau din sate, instantanee din viaţa cotidiană a străzii, precum și manifestaţii, adunări populare, pelerinaje religioase. Împreună cu Brunea-Fox a adus la lumină lucruri neștiute sau dureroase, cum ar fi aspecte din azilurile de noapte și viața grea a bolnavilor din leprozerii.

A devenit un colaborator de preț al sociologului Dimitrie Gusti (1880-1955), care i-a solicitat participarea în campaniile sale monografice în satele Ruşeţu, județul Brăila (1926), Nereju, din Vrancea (1927), Fundu Moldovei, din Suceava (1928), Drăguş, din Brașov (1929), Runcu, din Gorj (1930), și Cornova, din Basarabia (1931). Fiica sa, Luiza Berman (1920-2011), care uneori, în copilărie, era luată de tatăl ei pe teren prin satele cercetate, a lăsat mărturii despre felul în care fotograful surprindea chipurile țăranilor. El îi ruga pe săteni să îmbrace straiele de sărbătoare și să reconstituie diverse ritualuri sau munci agricole. Avea grijă ca oamenii să fie relaxați și cât mai firești în acțiunile lor și chiar dacă respectivele activități nu le făceau în mod normal îmbrăcați în portul de sărbătoare, el a dorit să se păstreze în imaginile sale portul acela frumos, să rămână un document. Despre arta sa, unanim apreciată, specialiștii spun că este vie: „Fotografiile lui Berman vorbesc despre o Românie vie, ce pulsează încă şi în care putem să recunoaştem, chiar şi după mai bine de patru decenii de comunism, acea lume pe care în mod instinctiv o avem fixată drept tipar al unei Românii fericite şi fără griji. Într-o mare măsură, această imagine este un clişeu, desfiinţat chiar de fotografiile lui Berman” (Adriana Dumitran în articolul „Arta fotografică a lui Iosif Berman”).

În 1928, un număr întreg din revista „România Ilustrată” a fost dedicat „Vederilor de la ţară”, iar aceste vederi erau chiar fotografiile lui Berman din timpul campaniei monografice din judeţul de pe atunci Putna, astăzi Vrancea. Calităţile sale de artist fotograf se văd din plin în acele frumoase portrete ale ţăranilor din Munţii Vrancei. El fotografia și animale domestice, iar doi măgă­ruși surprinși pe ulițe la amiază arată sensibilitatea sa față de toate vietățile pe care le întâlnea în mediul sătesc.

Berman a fotografiat peisaje bucolice, cu ciobănaşi pe marginea râului, care trase de boi, ţărănci care îşi etalează frumosul port popular, grupuri de femei stând de vorbă lângă fântână, aflate la muncile casnice sau la muncile câmpului, la horă sau pe drum, țărani tineri, chipeși, bătrâni.

Iosif Berman a realizat mii de fotografii în timpul campaniilor monografice ale echipelor lui Dimitrie Gusti. Grație talentului său excepțional, dar și hărniciei sale, avem astăzi o privire largă, de ansamblu, realistă, asupra adevăratei vieți de la țară din anii interbelici.

În colecțiile de la Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Națio­nal Cotroceni se păstrează mii de fotografii ale lui Iosif Berman, artistul pe care Geo Bogza l-a numit „omul cu o mie de ochi”.