Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Legea gravitației inverse

Legea gravitației inverse

Un articol de: Augustin Păunoiu - 12 Oct, 2018

Deși în viața de zi cu zi nu suntem conștienți de acest fapt, neîncetat toți oamenii trăiesc sub influența gravitației, a forței de atracție pe care o exercită asupra noastră pământul. Ea este îndreptată permanent în jos. În fizica mecanică clasică această forță se calculează înmulțind masa unui corp cu constanta g care este accelerația gravitațională și este egală cu 9,81 m/s².

În fizica newtoniană lucrurile așa stau. La fel, în domeniul mecanicii fluidelor, legile fizice stabilesc în mod unanim că prin expansibilitatea gazelor acestea ocupă în întregime volumul pe care îl au la dispoziție.

Dar nu numai în fizică, ci și în viața noastră, „toate mișcările naturale ale sufletului în lumea de după căderea în păcat sunt conduse de principii analoge legilor greutății materiale. Cu o singură excepție, harul. „Harul divin face ca omul să funcționeze după o altă lege care ar putea fi numită legea gravitației inverse. Ea spune că făptura rațională creată după chipul lui Dumnezeu este atrasă spre El cu o forță egală cu accelerația pe care omul o imprimă în urcușul lui duhovnicesc înmulțită cu masa, cu greutatea faptelor bune pe care acesta le săvârșește, sprijinit de har în această viață. Gravitația inversă nu reprezintă o forță constrângătoare. Pentru că modul în care se face prezent în lume Dumnezeu și, după asemănarea Lui, orice om sfânt, este total diferit mecanicii care se bazează pe legile descoperite de Newton, Boyle sau alții. Dumnezeu nu ocupă discreționar, forțat volumul universului creat chiar de El, ci Se sălășluiește numai în inimile care-I oferă loc de odihnă. Atracția pe care o are asupra noastră Împărăția lui Dumnezeu, cerul pe care-l aducem în noi nu este irezistibilă decât dacă o dorim. În câmpul acestor două forțe, gravitația și harul, se mișcă omul și lumea; iar efortul nostru constă în strădania de a transmuta tendința noastră naturală „grea”, descendentă, de tip „gravitațional” și a face loc harului care să ne urce la cer, patria spre care trebuie să tindem, fiindcă pentru ea am fost creați.