Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Natalitatea dincolo de statistici

Natalitatea dincolo de statistici

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Nicușor Deciu - 29 Iulie 2019

Trăim astăzi o criză atât de profundă a natalității, încât nici o atenționare nu este de prisos. Statisticile din ultimii treizeci de ani din țara noastră indică o scădere atât de dramatică a natalității, încât nu mai avem nevoie de un război, deoarece se pare că ne decimăm singuri, prin refuzul sistematic de a mai da naștere pruncilor. Dar nu insist acum pe date, oricine dorește mai multe detalii în acest sens poate consulta diverse site-uri care prezintă situația în cifre concrete.

Socotesc că, pentru o rezolvare fericită a problemei natalității în țara noastră, nu statisticile ar trebui să ne determine să ne schimbăm atitudinea în privința procreației, ci însăși firea căsătoriei. Este adevărat că astăzi tinerii nu sunt încurajați să întemeieze familii, iar familiile cu mulți copii nu sunt sprijinite. Însă toate aceste condiții exterioare nu reprezintă totul sau, mai exact spus, nu reprezintă esen­țialul în reabilitarea natalității. Esențialul este, să nu uităm, iubirea dintre bărbat și femeie care rodește în nașterea de prunci, eveniment în care intervine în chip minunat și, de cele mai multe ori în chip neînțeles, lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta este în­săși firea uniunii dintre soți, iar dragostea dintre ei nu ar trebui, niciodată, nici cenzurată, nici redusă la o simplă plăcere. Din această pricină, dacă tinerii căsătoriți și-ar asculta conștiința și ar da curs acestei manifestări firești a iubirii procreatoare dintre ei, ar aduce pe lume o nouă generație de făpturi umane, iar atunci ar putea, cu siguranță, să determine o schimbare în bine a mentalității societății noastre, care să ducă și la o susținere materială a natalității. Altfel, planificarea iubirii dintre soți va duce nu doar la o viitoare ex­tincție sigură a neamului, ci și la slăbirea și la îmbolnăvirea celor care recurg acum la diverse metode contraceptive.

Așa cum am mai spus, nu indicatorii statistici ar trebui să ne determine spre luarea în serios a actului procreației, întrucât necesitatea îmbunătățirii natalității nu trebuie văzută ca un proces „industrial” de pro­ducție în serie, ci ca un act frumos și deplin al iubirii procreatoare, care odată împlinit va rezolva de la sine inclusiv problema demografică, dar și altele conexe, cum ar fi lipsa forței de muncă autohtonă etc. De asemenea, trebuie amintit aici și faptul că procreația nu constituie doar un act fiziologic, ci un proces de împreună-creație între om și Dumnezeu, deoarece fiecare naștere nu înseamnă doar apariția unui nou trup, ci venirea în lume a unui om unic și irepetabil, cu un suflet zidit după chipul lui Dumnezeu. Astfel, venirea unui prunc într-o familie are darul de a redefini într-un mod profund și neașteptat relațiile din sânul familiei, nu numai în ceea ce pri­vește legăturile dintre membrii acesteia, ci și modul în care aceștia vor percepe prezența și lucrarea lui Dumnezeu în viața lor.

În acest context nu trebuie omis nici faptul că mai cu seamă tinerii de astăzi au fost deturnați psihologic, s-ar putea spune, de la statornicia căsniciei și a naș­terii de prunci spre tot felul de plăceri și de „senzații tari” care, în ultimă instanță, nu-i împlinesc, ci mai degrabă îi secătuiesc, ceea ce arată că de fapt nu le oferă nimic real. Pe de altă parte, tinerii, căsătoriți sau nu, ar trebui să știe că nu există senzații și emoții mai autentice și mai intense decât acelea care însoțesc sarcina și nașterea unui prunc. Nu există nici durere mai mare, dar nici bucurie mai deplină decât nașterea. Industria plăcerilor și a senzațiilor din civilizația contemporană nu poate oferi nici măcar umbra acestor emoții prin care trec soții în momentele care preced și urmează venirii pe lume a unui copilaș.

Iar în încheiere aș mai adăuga faptul că în această insondabilă ecuație a procreației există emo­ții care depășesc dimensiunea pur omenească a înțelegerii, despre care cu siguranță o mamă poate povesti mai multe. Un ajutor nesperat, o schimbare în bine a stării de sănătate într-o clipită, ca răspuns al unor rugăciuni tainice, sunt doar câteva trăiri care transcend sfera biologicului pur, în fața cărora inclusiv medicii rămân de cele mai multe ori per­plecși. Și, desigur, doar cei care au trecut prin astfel de momente pot gusta aceste minunate trăiri, dar la care toți pot avea acces, doar dacă voiesc să facă fru­moasa experiență a nașterii de prunci.