Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Ortodoxia este doxologică, nu teoretică

Ortodoxia este doxologică, nu teoretică

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 27 Ian, 2020

Teologia ortodoxă este doxologică, de laudă şi preamărire a lui Dumnezeu şi a lucrării Lui creatoare şi mântuitoare, unită în acelaşi timp cu mulţumirea ce i se aduce pentru aceasta.

Părintele Dumitru Stă­niloae spune: „Ortodoxia, prin bucuria trăirii în Dumnezeu, este doxologică şi nu teoretică. Ea nu se dedă la speculaţii despre Dumnezeu, ci exprimă bucuria trăirii în Dumnezeu şi a participării în existenţă cu întreaga creaţie”. De aceea, teologia ortodoxă de astăzi a rămas fidelă Sfinţilor Părinţi, folosind unele concepte mai noi şi limbajul contemporan, pe înţelesul omului de azi. Deoarece scrisul Sfinţilor Părinţi, în convingerea părintelui Dumitru Stăniloae (unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi contemporani), „izvorăşte din trăirea intensă de către ei a acestei lucrări sau din conştiinţa prezenţei Lui transcendente care ne impune răspunderea de-a face cunoscute mărirea şi bunătatea Lui în faţa oamenilor. Dumnezeu nu este un obiect depărtat al spe­culaţiei, pentru scrisul Părinţilor, ci este prezent în lume şi în noi prin lucrarea Lui minunată şi bine­făcătoare!”.

Toată această teologie doxologică se bazează pe faptul că Dumnezeu este Persoană şi omul, care I se adresează în laudă şi mulţumire, este de asemenea persoană. Ceea ce se poate confirma numai printr-o experienţă concretă este faptul că existenţa supremă sau existenţa divină este o existenţă personală şi liberă care, datorită acestui fapt, pune în lumină valoarea eternă a fiecărei persoane umane. Dar Dumnezeu ca Persoană există în Sfânta Treime, în sânul Căreia se ma­nifes­tă iubirea desăvârşită între cele trei Persoane desăvârşite. Din iubirea Sfintei Treimi a rezultat crearea lumii şi a altor fiinţe conştiente, personale, care să intre în legătură unele cu altele şi cu Dumnezeu, treime de persoane. Tot din iubire a rezultat şi întruparea Fiului lui Dumnezeu, fapt în care se manifes­tă din nou şi într-un mod de maximă apropiere iubirea Sfintei Treimi faţă de persoanele create.