Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Pilda zilei Potârnichile cu noroc

Potârnichile cu noroc

Un articol de: Augustin Păunoiu - 05 Iul, 2019

Nu ajunge să te nevoiești pentru virtute, ci trebuie să fii și cu măsură în nevoință. Pentru că dacă, străduindu-te în lupta pentru virtute, o purtăm cu încrâncenare, cu o inimă tulburată, aceasta nu e nimic altceva decât a voi să dobândim mântuirea, dar a nu voi să facem cele ce ajută la mântuire, ne spune Sfântul Isidor Pelusiotul.

Doi braconieri s-au dat reciproc în judecată la un moment dat. Unul dintre ei și-a întrebat avocatul dacă nu ar fi o idee bună să îi trimită judecătorului câteva potârnichi prinse de el la ultima partidă de vânătoare. Avocatul s-a îngrozit la auzul acestei propuneri: „Acest judecător este vestit pentru incoruptibilitatea lui, i-a spus el. Un astfel de gest ar avea exact efectul opus celui scontat de tine. După ce cazul a fost judecat, fiind câștigat de braconierul nostru, acesta și-a invitat avocatul la masă și i-a mulțumit pentru sfatul dat în legătură cu potârnichile: Știți, i-am trimis totuși președintelui completului de judecată potârnichile, dar în numele celui cu care m-am ju­decat...

Morala acestei povești este una simplă, dar adâncă: uneori, indignarea morală poate orbi la fel de tare ca și corupția pro­priu-zisă.