Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei „Să nu uităm de bolnavii de lepră!“

„Să nu uităm de bolnavii de lepră!“

Un articol de: Cornel Cadar - 31 Ianuarie 2009

S-a celebrat duminică, 25 ianuarie, Ziua Mondială a Bolnavilor de Lepră. Această zi se celebrează în fiecare an în ultima duminică din luna ianuarie. A fost instituită cu scopul de a readuce în centrul atenţiei o maladie „adesea ignorată de mijloacele de comunicare“, deşi continuă să lovească şi astăzi. În lume, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se înregistrează anual peste 250.000 de cazuri noi, dintre care 40.000 sunt copii,

Iniţiatorul acestei zile a fost jurnalistul catolic Raoul Follereau (1903-1977), acum 56 de ani. El a străbătut lumea pentru a sensibiliza opinia publică în privinţa condiţiei dramatice a bolnavilor de lepră. În timpul Războiului Rece, a cerut Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Sovietice să doneze echivalentul în bani al unui avion bombardier, pentru ca, păstrând nealterat echilibrul militar, să se poată acorda îngrijire medicală la toţi bolnavii de lepră. Celebre au rămas cuvintele sale: „Cristos nu are mâini; are doar mâinile noastre pentru a-şi împlini astăzi lucrarea sa“, precum şi cuvintele care au constituit deviza vieţii sale: „A trăi înseamnă a ajuta pe alţii să trăiască“.

În lume sunt aproximativ 15 milioane de bolnavi. Boala desfigurează, afectând tegumentele, pielea şi sistemul nervos. Dacă este descoperită la primele simptome, bolnavii se pot vindeca în şase luni sau maxim doi ani. În lipsa tratamentului de la început, se ajunge la paralizie musculară sau facială, la ulceraţii la nivelul mâinilor, al picioarelor, şi chiar la ciungirea braţelor şi picioarelor, sau la orbire.

Un apel în favoarea celor loviţi de „morbul lui Hansen“ a fost lansat de card. Javier Lozano Barragán, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Sănătăţii. În mesajul său, cardinalul cere guvernelor „o atenţie specială“ faţă de copiii bolnavi de lepră. Pe plan social, se spune în mesaj, persistă din nefericire „temeri neîntemeiate ce provin din ignoranţă“, temeri care „generează sentimente de excludere şi adesea de înfierare nedreaptă a bolnavilor de lepră, făcându-i să fie şi mai vulnerabili“. Este necesar, de aceea, a oferi o informaţie corectă, vastă şi detaliată despre lepră, despre efectele devastatoare pe care le poate cauza în trupuri, dacă bolnavii sunt abandonaţi, despre familie şi societate şi a retrezi obligaţia individuală şi comunitară a unei „active solidarităţi fraterne“.

Cardinalul aduce două exemple de persoane care au fost preocupate de bolnavii de lepră: preotul Damian de Veuster, în secolul al XIX-lea, în insula-lazaret Molokai, şi-a dat viaţa pentru bolnavi, îmbolnăvindu-se el însuşi de lepră, şi jurnalistul Raoul Follereau, cel care a iniţiat Ziua Bolnavilor de Lepră.

În acest an, Ziua Mondială a Bolnavilor de Lepră a fost dedicată în mod special Indiei, ţara cea mai lovită de lepră. Este vorba, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de aproximativ 150 de mii de noi cazuri în fiecare an.

„Această boală este contagioasă, dar molipsirea nu este imediată, are o perioadă de incubaţie foarte îndelungată. Loveşte mai ales persoanele care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă - pentru că au o foarte scăzută rezistenţă imunitară şi condiţii nutriţionale neadecvate. Astfel, persoanele care trăiesc la marginea societăţii sunt cele mai lovite“, a explicat medicul Alice Joseph, membră a Asociaţiei Misionare Internaţionale şi responsabilă a proiectului „Aifo di Cochin“, în statul indian Kerala.

Cu privire la India, Alice Joseph precizează că „lipsesc acele structuri necesare diagnosticării bolii încă de la început, şi pentru aceasta este necesară educaţia, sunt necesare vizitele la domiciliu, consilierea bolnavului. Şi, fără îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor săraci, lepra nu va putea fi eradicată“.

Despre Ziua Mondială a Bolnavilor de Lepră a vorbit şi papa Benedict al XVI-lea după rugăciunea de la amiază de duminică: „Biserica, pe urmele lui Iisus, are mereu o atenţie deosebită pentru persoanele marcate de această boală… Mă bucur că Naţiunile Unite, printr-o recentă Declaraţie a Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, au chemat statele la tutelarea bolnavilor de lepră şi a rudelor lor. Din partea mea, îi asigur de rugăciunea mea şi reînnoiesc încurajarea tuturor celor care luptă cu ei pentru deplina vindecare şi o bună integrare socială“.

Între cele 122 de ţări care au înregistrate cazuri de lepră se numără şi România - la Tichileşti, lângă Tulcea, într-un cămin de bătrâni, se află peste 20 de bolnavi.