Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Sâmbăta Lăsatului sec de carne

Sâmbăta Lăsatului sec de carne

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 21 Feb, 2020

Sâmbătă, 22 februarie, anul acesta sunt Moşii de iarnă, adică este ziua de pomenire generală a celor adormiţi. În Bisericile Ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba de pomenire a celor adormiţi, numită Parastas. Părintele profesor Ene Branişte ne spune că această zi este numită moşii „pentru că acum facem pomenire despre părinţii, moşii şi strămoşii noştri cei din veac adormiţi”. Această pomenire generală a celor adormiţi se face în sâmbăta ce precede Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi sau a Lăsatului sec de carne, de aceea este numită în Triod Sâmbăta Lăsatului sec de carne.

În Sinaxarul din Triod se spune că, în această zi, „dumnezeieştii Părinţi au hotărât pomenirea tuturor celor din veac adormiţi întru dreapta credinţă, în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice”. Din acelaşi text aflăm că se face pomenirea sufletelor celor adormiţi în această sâmbătă, pentru că în duminica ce urmează, a doua zi, se prăznuieşte a doua venire a lui Hristos, iar prin această pomenire Biserica înduplecă pe dreptul Judecător, „ca să aibă faţă de suflete obişnuita Sa milă şi să le aşeze întru desfătarea cea făgăduită”.

Rugăciunea pentru cei adormiţi devine, astfel, o imagine a marii adunări eshatologice care va preceda Judecata, la care sperăm să dobândim cu toţii răspuns bun. De aceea rugăciunile pe care le facem în această sâmbătă pentru toţi cei adormiţi arată credinţa noastră ortodoxă prin care avem încredinţarea că prin slujbele din această zi a Moşilor de iarnă sufletele celor pomeniţi vor ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât cea cu care s-au despărțit de trup. Acest lucru se întâmplă pentru că noi nu uităm ce mărturisim în Crez: „Aştept învierea morţilor; Şi viaţa veacului ce va să fie”. În aşteptarea celei de a doua veniri a Domnului nostru Iisus Hristos, când vor învia toţi cei adormiţi şi va fi Judecata universală, ne rugăm în Sâmbăta Lăsatului sec de carne pentru toţi cei trecuţi din lume, având credinţa că prin slujbele oficiate în biserici în această zi pentru ei se aduc „mare uşurare şi folos”, după cum aflăm din Sinaxar. Acelaşi text ne spune că toți creștinii ce aduc „prinoase” pentru cei adormiţi au „parte împreună cu ei la răsplată, ca unii ce au arătat dragoste pentru mântuirea aproapelui...” Astfel, făcând pomană pentru cei adormiţi, săvârşim o faptă bună, de folos pentru mântuirea lor şi a noastră.