Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Sfântul Grigorie Luminătorul - ocrotitorul celui de-al şaselea patriarhat al României

Sfântul Grigorie Luminătorul - ocrotitorul celui de-al şaselea patriarhat al României

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 30 Sep, 2009

Ziua de 30 septembrie, când îl prăznuim pe Sfântul Grigorie Luminătorul, episcopul Armeniei, este pentru noi, românii ortodocşi, din anul 2007, momentul de când se scrie istoria păstoririi celui de-al şaselea Patriarh al României. La 30 septembrie 2007 era întronizat actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel. Astăzi, la doi ani de la acest eveniment al Bisericii Ortodoxe Române, putem remarca lucrarea lui Dumnezeu în istorie, atunci când El a rânduit ca tocmai ziua de prăznuire a unui mare misionar creştin, Sfântul Grigorie Luminătorul Armeniei, să fie începutul păstoririi Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al României, într-o vreme în care modelul misionar al primului episcop al Armeniei este actual în societatea secularizată a timpului nostru. În acest context trebuie să remarcăm faptul că anul trecut, exact la un an de la întronizarea sa ca Patriarh, Preafericitul Părinte Daniel oficia slujba de sfinţire a noului paraclis din Reşedinţa patriarhală, al cărui prim hram îl închina Sfântului Grigorie Luminătorul. Astfel, primul episcop al Armeniei devenea ocrotitorul noului paraclis, dar şi al celor care se reculeg în rugăciune în el - şi aici mă gândesc în primul rând la Preafericitul Părinte Patriarh. Dacă privim cu atenţie viaţa Sfântului Grigorie Luminătorul şi facem un arc peste timp, parcurgând cei peste 1700 de ani, suntem martorii lucrării lui Dumnezeu în lume, prin slujitorii săi, indiferent de timp şi spaţiu. În acest sens, remarcăm trei aspecte privind misiunea Bisericii, care, la începutul secolului al IV-lea, se confrunta cu o societate păgână, iar astăzi trebuie să facă faţă secularizării care duce la neopăgânism.

1. În primul rând, Sfântul Grigorie s-a confruntat cu ostilitatea lumii păgâne pe care a învins-o printr-o viaţă dedicată misiunii de a încreştina pe armeni. În timpurile noastre vedem cum în ultimii doi ani misiunea Bisericii Ortodoxe Române s-a intensificat arătând că provocărilor secularizării lumii în care trăim Patriarhia Română le răspunde prin folosirea noilor mijloace de comunicare în masă din Centrul de Presă BASILICA şi are grijă de generaţia de mâine a Bisericii prin programul catehetic Hristos împărtăşit copiilor, arătându-şi astfel dorinţa ca societatea în care trăim să fie una a valorilor autentic creştine.

2. Întorcându-ne la viaţa Sfântului Grigorie Luminătorul, observăm că proiectul său misionar de încreştinare a Armeniei îşi are izvorul în Capadocia, acolo unde s-a creştinat, a fost hirotonit preot şi mai apoi episcop (hirotonie făcută de arhiepiscopul Leontie al Cezareei Capadociei). În anul de graţie 2009, vedem cum Preafericitul Părinte Daniel a scos în evidenţă legătura Bisericii noastre cu istoricul tron al Cezareei Capadociei nu doar ca un titlu moştenit de Patriarhul României, în calitatea sa şi de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, ci ca o mare responsabilitate arătată de Părintele Patriarh atât prin vizita în Capadocia, dar mai ales prin închinarea acestui an Sfântului Vasile cel Mare şi Sfinţilor Părinţi Capadocieni.

3. Urmărind firul vieţii primului episcop al Armeniei, aflăm că, la îndemnul său, s-au zidit multe biserici între care, după unele izvoare, şi Catedrala Ecimiazdin, inima Bisericii armene până astăzi.

Imediat după instalarea sa ca Patriarh, Preafericitul Părinte Daniel are în prim-planul preocupărilor sale misionare împlinirea visului patriarhilor României de până acum, şi anume construirea Catedralei Mântuirii Neamului, ca o Biserică a Bisericii noastre româneşti.

Din cele prezentate, vedem cum misiunea Bisericii în faţa provocărilor timpului este aceeaşi, chiar dacă vorbim de secolul al IV-lea sau de secolul al XXI-lea. Ceea ce remarcăm este că, şi după 1700 de ani, Biserica mărturiseşte acelaşi adevăr mântuitor, că Domnul Nostru Iisus Hristos este Calea, Adevărul şi Viaţa.