Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Sfinţi şi păstori misionari în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei

Sfinţi şi păstori misionari în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei

În zilele de 26 şi 27 septembrie 2009, în prezenţa Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, care a efectuat o vizită canonică în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, au avut loc importante evenimente religioase la Târgovişte, Curtea de Argeş, Galaţi şi Tulcea.

Episcopiile Argeşului şi Muscelului şi a Dunării de Jos au fost ridicate la rang de arhiepiscopie, scriindu-se astfel o pagină importantă în istoria acestora, iar întâistătătorii lor, PS Calinic şi PS Casian, au fost ridicaţi la rang de arhiepiscop. De asemenea, la Curtea de Argeş, a fost proclamată local canonizarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti, şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Canonizarea Sfântului Neagoe Basarab a fost proclamată şi la Târgovişte. La Tulcea a fost proclamată local canonizarea Sfântului Ierarh Iachint, primul mitropolit al Ţării Româneşti, care a păstorit mai întâi cu multă râvnă şi înţelepciune, răbdare şi dragoste, în jurul anilor 1358-1359, în istorica cetate a Vicinei.

Evenimentele religioase de săptămâna trecută au început la Târgovişte. Ceremonia de proclamare, care a constat în citirea Tomosului patriarhal de canonizare a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a urmat după slujba Sfintei Liturghii, oficiată de PF Părinte Patriarh Daniel şi 23 de ierarhi ai Bisericii noastre, pe o scenă amenajată în imediata apropiere a Catedralei arhiepiscopale.

La ceremonie au participat şi preşedintele Traian Băsescu, ministrul Culturii Teodor Paleologu, autorităţi locale şi 15.000 de credincioşi.

Momentul comemorativ din oraşul reşedinţă a judeţului Dâmboviţa a fost completat prin aducerea de la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos a unei părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului şi mitropolit al Ţării Româneşti, care va rămâne definitiv aici spre închinare.

Organizatorii au legat momentul aducerii acestor sfinte moaşte de ziua de prăznuire a Sfântului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie), deoarece Sfântul Nifon a fost canonizat chiar în timpul domniei sale.

IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, a spus, în cuvântul rostit cu ocazia ceremoniei, că acest oraş a fost capitală pentru 33 de voievozi munteni şi reşedinţă pentru 22 de mitropoliţi, iar în catedrala ctitorită de Neagoe Basarab, Sfântul Ierarh Nifon „a slujit, a învăţat, a mustrat şi a îndreptat pe cărările mântuirii poporul lui Dumnezeu. Acest eveniment străluceşte cu mare intensitate, în acest an în care sărbătorim 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti. Atât Sfântul Ierarh Nifon, cât şi Sfântul Voievod Neagoe Basarab sunt două coloane fundamentale ale susţinerii misiunii Ortodoxiei româneşti pe aceste plaiuri“.

„Sfântul Voievod Neagoe Basarab a avut un suflet mare, o puternică iubire faţă de Dumnezeu arătată mai ales în ctitorirea sau zidirea de biserici, în iubirea foarte mare pentru popor, pentru opera culturală creştină, dar şi o iubire pentru celelalte Biserici Ortodoxe din lume. El a fost un bun român şi un bun ortodox, cu o deschidere universală. Atâtea daruri a făcut, încât întreg Orientul creştin ortodox, care se afla sub ocupaţie otomană, a beneficiat de darurile sale. Bunătatea, iubirea sfântă din inima lui s-au revărsat dincolo de poporul său, dincolo de graniţele ţării sale“, a subliniat Patriarhul.

Sâmbătă, 26 septembrie, Patriarhul Daniel a lansat şi noua ediţie a „Octoihului“ ieromonahului Macarie, una dintre primele tipărituri din România, apărută la Mănăstirea Dealu, în 1510. Această nouă ediţie imită aproape în totalitate prima ediţie.

Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului

Vizita canonică în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, care a început în dimineaţa zilei de 26 septembrie cu evenimentul solemn de la Târgovişte, a continuat în a doua parte a zilei la Curtea de Argeş, cu proclamarea locală a Sfântului Voievod Neagoe, a Sfântului Ierarh Iachint şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, dar şi cu ridicarea în rang de arhiepiscopie a Episcopiei Argeşului şi Muscelului, şi de arhiepiscop a Preasfinţitului Episcop Calinic Argatu.

Delegaţia oficială plecată din Târgovişte a fost întâmpinată de chiriarhul locului, PS Calinic, şi de autorităţile locale argeşene, în oraşul Topoloveni, la Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe“. Utima oprire, înainte de Catedrala episcopală (arhiepiscopală, de sâmbătă), s-a făcut la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Domnesc din Curtea de Argeş, considerată de unii istorici cea mai veche biserică din sud-estul Europei. „Ne aflăm în locul unde a slujit Sfântul Ierarh Iachint de Vicina între anii 1359-1372. El a fost contemporan cu Sfântul Grigore Palama, care a trecut la Domnul tocmai în anul 1359, când prietenul şi ucenicul său, Iachint de Vicina, a urcat pe tronul de arhipăstor al Mitropoliei Ţării Româneşti“, a spus Părintele Patriarh Daniel, care a continuat: „Avem momente de profundă emoţie, gândindu-ne că şi moaştele, sfintele oseminte ale Sfântului Iachint, deşi încă nu sunt descoperite, se află totuşi în această biserică sau în apropierea ei“. Preafericirea Sa a oferit şi un cadou Bisericii „Sfântul Nicolae“ - Domnesc, al doilea hram, „Sfântul Ierarh Iachint“, prăznuit la 28 octombrie.

Ajunşi la Catedrala episcopală din Curtea de Argeş la slujba Vecerniei, delegaţia oficială a fost primită în aplauze de către credincioşi şi preoţi, purtând epitrahile, cu flori în mâini. Printre ei se vedeau pâlcuri de primari cu tricolorul pus pe după umăr. Organizatorii au declarat că au fost chemaţi toţi primarii din împrejurimi, în jur de 90.

Sfinţenia unui ierarh, a unui domn, a unui isihast

După slujba Vecerniei, pe esplanada din faţa Catedralei, s-au citit cele trei tomosuri patriarhale de proclamare locală a canonizării celor trei sfinţi, adică a primului ierarh de la Argeş, Sfântul Iachint de Vicina, a domnitorului de aici, Sfântul Neagoe Basarab, şi a isihastului care s-a nevoit în munţii argeşeni, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.

PF Patriarh Daniel a menţionat că proclamarea canonizării Sfântului Iachint, primul mitropolit al principatului Ţării Româneşti, s-a făcut în faţa catedralei pe care a construit-o Sfântul Voievod Neagoe Basarab, iar proclamarea canonizării Sfântului Neagoe Basarab s-a făcut la Curtea de Argeş pentru că este înmormântat aici: „Deci am venit la el, unde el din pământ priveşte cerul, şi din cer priveşte pământul. Osemintele lui sunt în pământ, dar sufletul său, luminat de Duhul Sfânt, este în ceruri. Este un moment deosebit de solemn, de sfânt, să venim acasă la Sfântul Iachint - pe care credem că-l vom găsi în urma săpăturilor în sau aproape de Biserica «Sfântul Nicolae» - Domnesc de aici, din Curtea de Argeş - şi acasă la Sfântul Voievod Neagoe Basarab“.

După cinci secole s-a tămăduit rana argeşenilor

În bucuria proclamării celor trei sfinţi, PF Părinte Patriarh a spus că s-a gândit ca întreaga episcopie să se bucure de o demnitate mai mare, ridicarea în rang a Episcopiei Argeşului şi Muscelului - care are peste 330 de ani de existenţă, contribuind foarte mult la îmbogăţirea spirituală a poporului român - şi a Preasfinţitului Calinic. Acesta a primit din partea PF Patriarh Daniel însemnele arhiepiscopale: mantia de arhiereu, crucea patriarhală pentru arhierei, engolpionul, camilafca şi cârja arhierească, devenind arhiepiscop.

După ce a mulţumit pentru cinstea primită, noul arhiepiscop a punctat evenimentele istorice mai importante ale noii Arhiepiscopii a Argeşului şi Muscelului: recunoaşterea Mitropoliei Ţării Româneşti în 1359, când a fost primul sediu al ei, timp de 158 de ani; înfiinţarea Episcopiei în 1793, ca urmare a propunerii mitropolitului Dositei Filitti, de către domnitorul Alexandru Moruzi al Ţării Româneşti; cei 41 de ani, din 1949 până în 1990, timp în care episcopia a fost desfiinţată. „După 650 de ani, Preafericirea Voastră, Părinte Patriarh Daniel, aţi tămăduit rana de veacuri a argeşenilor, care nu uită istoria şi evlavia strămoşilor români, aducându-ne bucurie în lumină de vecernii, cu meditaţii, rugăciune şi recunoştinţă pentru ctitorii de altădată, trecuţi în ţara de peste veac, dar prezenţi la această aleasă zi de sfântă istorie românească“, a spus Înalt Preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

Cu acest prilej, Catedrala arhiepiscopală a mai primit un hram, „Sfântul Voievod Neagoe Basarab“.

Vrednicia şi hărnicia Episcopiei Dunării de Jos

Pe 27 septembrie 2009, în Catedrala din municipiul Galaţi a avut loc festivitatea de ridicare a Episcopiei Dunării de Jos în rang de arhiepiscopie, conform Hotărârii Sfântului Sinod.

Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie oficiată de PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii noastre, înconjurat de un sobor de 21 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, precum şi de IPS Mitropolit Dionisie al Corintului. La eveniment au participat autorităţi centrale şi locale, invitaţi din străinătate şi foarte mulţi credincioşi.

La finalul Sfintei Liturghii, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, a citit Tomosul patriarhal prin care s-a vestit hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi s-a făcut cunoscut tuturor clericilor şi credincioşilor înălţarea Episcopiei Dunării de Jos la rangul de arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Dunării de Jos, precum şi ridicarea Preasfinţitului Părinte Casian în demnitatea de Arhiepiscop al Dunării de Jos, care va purta titulatura Înalt Preasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oferit noului arhiepiscop mantia, engolpionul, crucea pectorală şi cârja arhierească, precum şi o cruce de binecuvântare, cu care IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a binecuvântat poporul.

Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt solemn prin care a evidenţiat că Eparhia Dunării de Jos, în urma unei bogate, rodnice şi îndelungate activităţi misionare şi pastorale a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. „Suntem deosebit de recunoscători Prea Bunului şi Milostivului Dumnezeu pentru că această Eparhie este recunoscută după vrednicia şi hărnicia ei“, a zis PF Daniel. De asemenea, Patriarhul României a subliniat că Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos „are o putere extraordinară de a gândi Ortodoxia ca cea mai sfântă forţă de unificare, de unire în cuget şi simţiri, nu doar a poporului român, ci şi a tuturor popoarelor ortodoxe şi a făcut foarte mult pentru canonizarea unor sfinţi de origine, alta decât română, încât cu adevărat are vocaţie de universalitate ortodoxă“.

„Învăţăm să-i cinstim pe sfinţi, pe înaintaşi şi pe slujitori“

La finalul festivităţii solemne, ce a avut loc în Catedrala din Galaţi, IPS Casian a mulţumit Patriarhului Daniel că a binecuvântat această zi şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei prezenţi, cler şi credincioşi, spunând că „asemenea Sfinţilor Apostoli din corabia de odinioară plină de peşti adunaţi din ascultarea de Hristos şi de sfaturile Sale, şi noi, toţi creştinii cei din corabia duhovnicească a Dunării de Jos, învăţăm să-i cinstim pe sfinţi, pe înaintaşi şi pe slujitori şi cum să respectăm şi să evaluăm zestrea lor spirituală, culturală, istorică şi umană pe care ne-au transmis-o“.

În cea de a doua parte a zilei de duminică, Patriarhul României, împreună cu alţi ierarhi, s-a aflat în Episcopia Tulcii, unde a oficiat slujba de sfinţire a Bisericii cu hramul „Sfânta Treime“ din municipiul Tulcea, precum şi ceremonia de proclamare locală a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina.