Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Trăiri iconice

Trăiri iconice

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Grigore Ilisei - 02 Octombrie 2018

Acest generic stă incrustat pe afişul ultimei expoziţii a duetului de creatori din cei de aleasă stirpe, Cela şi Costin Neamţu, de la Muzeul Bucovinei, Suceava. Cei doi artişti, solişti în două genuri ale artelor frumoase, tapiseria şi pastelul, nu expun în galeria suceveană icoane ale sfinţilor şi nici zugrăvituri cu scene biblice. Dar amândoi au purces la zămis­lirea splendorilor etalate la Suceava cu trăirea iconarului, cel care ajunează înainte de a se apuca de lucru, cercând să se scalde în cristelniţa sfinţeniei. Smeriţi lăuntric, Cela şi Costin au dat chip în plăsmuirile lor sacralităţii făptuite pe pământ prin ostenelile fiilor lui Dumnezeu, precum şi priveliştilor Grădinilor cereşti scoborâte de Divinitate pe Terra la Facerea Lumii.

Cela Neamţu s-a oprit la cămăşile (iile) româneşti din toate ţinuturile de la Carpaţi şi Dunăre, sublime creaţiuni ale geniului ­popular. Norocoasă să fie moştenitoarea unui tezaur, cel al unor petece din pânzeturile cele măiestru înflorate, rămase de la una dintre artistele care au scos la lumină unicitatea zăcământului aurifer al portului nostru tradiţional, Lena Constante, Cela Neamţu, strălucit exponent al tapiseriei româneşti şi universale, a fructificat acest dar de nepreţuit. I-a relevat printr-un laborios şi ingenios demers artistic, într-o rapsodică înlănţuire, întregul şi largul ambitus de frumuseţe. A colat iscusit şi cu inspiraţiune petecele într-un proces reconstructiv. Colajului i s-au adăugat pensulaţia de alb a pânzetului şi umbririle altor nuanţe cromatice, prin care a suflat viaţă peste aceste mitice întruchipări. Pulsează în lăuntrul lor trăirile celor care s-au înveşmântat în cămăşile migălite pe claviaturile nevăzute ale minţii şi sufletului. E ca un vis care prinde contur, se întrupează miraculos. Reconstituirea celor 22 de faimoase cămăşi de costum popular femeiesc, din toate colţurile României, din Muscel, Sălaj, Târnave, Romanaţi, Bucovina şi din multe alte locuri, e făcută în respectul deplin al autenticităţii. Artista procedează cu acribie aidoma unui etnograf veritabil. Ea a apelat pentru rigoare la tratate şi albume testimoniale, precum cel al Alexandrinei Văcărescu Cantemir apărut în 1927 la Editura „Socec” de la Craiova.

Pe pereţii uneia din sălile Galeriei Muzeului Bucovina, aceste 22 de plăsmuiri ale visării se prind într-o multicoloră şi fascinantă horă, cu sonorităţi incantatorii de enesciană rapsodie. Două tapiserii deschid porţile spre acest fermecat tărâm. Intitulate „Ferestrele neamului meu” şi „Umbrae Parvae”, monumentalele lucrări ne încântă prin virtuţile definitorii ale artei Celei Neamţu, cea care a izbutit să ducă mai departe tradiţia nobilă a genului, inovând prin împletirea originală a ţesăturii pe verticală (haut-lisse) cu broderia din care a preluat novator nodul de la Putna.

Cele două superbe piese întregesc ofranda iconică pe care artista a adus-o la Suceava ca la un altar al românităţii în acest An Centenar spre a-l cinsti cum se cuvine.

În aceeaşi notă a trăirii iconice se înscriu şi pastelurile lui Costin Neamţu, transpuneri luminoase ale chipurilor sacrului din natura înconjurătoare şi universul domestic, în care sălăşluiesc, meşterite de mâinile şi minţile omului, blidare, oluri cu rotunjimi doinite, căuşe, străchini smălţuite şi multe alte astfel de minunăţii, integrate în peisajul cel mirabil al naturii terestre şi domestice. Pictorul pendulează în strădaniile sale creatoare între monumentalistica în care s-a specializat la Institutul „Nicolae Grigorescu”, şi pastel, de care a fost atras şi fascinat din perioada „uceniciilor” hunedorene. Pastelul, cu pulberile lui ce se împrăştie pe coală ca dintr-o bătaie de aripi flutureşti, consonează cu sensibilitatea sa de senzitiv, de fire receptivă la tot ce mişcă în natură, cea în care a deschis ochii la Corni, pe malul Siretului. Costin Neamţu vibrează ca o coardă de vioară la cea mai fină atingere la spectacolul necontenit, mereu surprinzător şi generator de emoţie perpetuă a naturii. El transcrie cu gracilitate şi simţ al eternului aceste stări, jubilaţii, nostalgii, chiar tristeţi iremediabile. Gama de trăiri iconice, cu amplul ei diapazon, se converteşte în expresie plastică tulburătoare prin lunecarea graţioasă şi descântătoare a batonului colorat. Pictorul cântă, scrie arpegii, ţese armonii camerale în întreg registrul de simţiri, de multe ori calme, dar şi câteodată mistuitoare.

Cele câteva zeci de pasteluri aşezate pe simezele Galeriei Muzeului Bucovinei creează aceeaşi atmosferă rapsodică ca şi iile Celei Neamţu. Diferite ca tematică şi modalitate stilistică şi tehnică, cele două părţi ale regalului expoziţional sucevean se îmbrăţişează în duhul cel lăuntric. Cei doi artişti, Cela şi Costin Neamţu, dau veridică şi impresionanta înfăţişare sfinţeniei revărsate de Dumnezeu pe faţa pământului în oameni şi lucruri, în natură. Cei doi meşteri sunt fericiţi rapsozi însufleţiţi de curate trăiri iconice.

 

Citeşte mai multe despre:   Cela Neamţu