Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Repere şi idei Urcuş duhovnicesc spre Înviere

Urcuş duhovnicesc spre Înviere

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 10 Feb, 2020

Duminică am intrat în perioada duhovnicească a Triodului, care ne pregăteşte pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Perioada Triodului începe cu trei săptămâni înainte de Postul Mare şi durează până în Sâmbăta Mare, având în total 10 săptămâni. În această perioadă, slujbele în Biserică se oficiază după cartea de cult numită Triod, care cuprinde cântările, citirile şi regulile tipiconale din perioada liturgică cu acelaşi nume. Denumirea cărţii provine de la numărul odelor (cântărilor) din canoanele Utreniei acestei perioade. În Triod, acestea sunt în număr de trei. 

Perioada liturgică a Triodului este calea pe care trebuie să o parcurgă omul pentru a se învrednici să participe la marea taină a Răstignirii şi Învierii Domnului. Este cea mai importantă perioadă duhovnicească din cursul anului bisericesc. Astfel, cele 10 săptămâni ale perioadei Triodului sunt trepte de desăvârşire duhovnicească pentru sărbătoarea pascală. Fiecare duminică din această perioadă liturgică are o temă proprie. Duminicile premergătoare Postului Mare sunt: a Vameşului şi a Fariseului, a Întoarcerii Fiului risipitor, a Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne) şi a Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză, numită şi Duminica iertării). În perioada Postului Mare avem: Duminica Ortodoxiei, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, a Sfintei Cruci, a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul şi a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. Avem şi o duminică de trecere între Postul Mare şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri, numită a Floriilor, care ne aminteşte de Intrarea Domnului în Ierusalim.

Pe lângă duminicile deosebite din punct de vedere duhovnicesc, şi sâmbetele din perioada Triodului au semnificaţii speciale, fiind cele mai importante din cursul anului bisericesc. În sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi sau a Lăsatului sec de carne, în Biserica Ortodoxă se săvârșesc slujbe de pomenire generală a celor adormiți, numită Moşii de iarnă. Această zi de pomenire generală marchează începutul sâmbetelor celor adormiţi din timpul liturgic al Triodului, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului. Sâmbăta Mare, a opta la numărătoare, este una aparte, căci Mântuitorul Însuşi a murit cu trupul, urmând să învieze a treia zi, spre răscumpărarea neamului omenesc din moartea păcatului strămoşesc şi spre viaţa veşnică. În afară de aceste sâmbete, în perioada Triodului mai avem şi Sâmbăta asceţilor, care precedă Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză. Este numită a asceţilor pentru că se face pomenirea tuturor sfinţilor care au strălucit în nevoinţă.