Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Bucuria regăsirii românilor din Pino Torinese

Bucuria regăsirii românilor din Pino Torinese

Un articol de: Pr. Eugeniu Rogoti - 27 Iun, 2019

Biserica din Pino Torinese, localitate situată pe o colină din jurul orașului Torino şi edificată pe locul unei vechi așezări romane, găzduiește din 2 iulie 2009 Paraclisul Episcopal cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Din 2012, la această biserică slujeşte părintele Sorin Petre. Biserica a fost donată de o familie de italieni comunităţii româneşti din regiunea Torino. Românii care se îmbisericesc la această parohie ne-au împărtăşit gânduri despre biserică şi slujitorul acesteia. Toți îi mulțumesc Bunului Dumnezeu că i-a făcut să descopere în părintele Sorin păstorul cel bun care se îngrijeşte de oile sale.

Părintele Sorin Petre slujea în 2007 la Pinerolo, un oraş din apropiere de Torino, atunci când a fost invitat de o enoriaşă să viziteze biserica particulară a familiei Vaccaneo. Locaşul, situat în Pino Torinese, via Madonna di Fatima 4, urma să fie donat comunităţii româneşti. Mai exact, în 2009, din dorinţa Mariei Bonelli, biserica a fost donată Episcopiei Ortodoxe Române din Italia, iar pentru primirea donaţiei a semnat Prea­sfinţitul Părinte Episcop Siluan. Biserica a primit atunci hramul „Acoperământul Maicii Domnului” şi este declarată Paraclis Episcopal, ţinând cont de faptul că este proprietate a episcopiei. De asemenea, tot în incinta acestui imobil, care are dependinţe administrative, funcţionează şi Protoieria Piemonte II Sud. Părintele Sorin Petre este din Târgovişte şi a absolvit Teologia la Bucureşti. În anul 2003 a fost hirotonit în Italia diacon, iar în 2004 preot pentru Parohia „Sf. Voievod Ştefan cel Mare” din Pinerolo. Este căsătorit din 2002 cu Veronica Caraiman, iar din 2009 au o fetiţă pe nume Agata.

Lucrări la sfântul locaș

Au fost realizate apoi lucrările de restaurare necesare funcţionării bisericii, iar în 2012 a fost instalată noua Sfântă Masă din piatră de Luserna. Părintele Sorin Petre a fost numit în acelaşi an preot la Pino Torinese, astfel că s-a transferat de la Pinerolo, unde slujise timp de şapte ani. Inaugurarea Paraclisului Episcopal a avut loc în data de 30 aprilie 2012, cu participarea Preasfinţitului Părinte Siluan, a Preasfinţitului Părinte Ioan Selejean, pe atunci Episcop al Covasnei şi Harghitei, şi a arhimandritului Veniamin Goreanu, pe atunci consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În perioada 2012-2015 au fost proiectate, realizate şi montate vitraliile la ferestrele bisericii, prin strădania părintelui Sorin Petre şi cu sprijinul unor enoriaşi iubitori de frumos. Astfel, a început slujirea pastoral-misionară în această biserică, iniţial cu slujbe duminica şi de sărbători, iar apoi cu cateheze la ceas de seară şi acţiuni filantropice după puterea parohiei.

În 2015 a trecut la Domnul donatoarea bisericii, doamna Maria Bonelli, iar enoriaşii s-au adunat în jurul preotului lor pentru a cinsti memoria acestei binefăcătoare a românilor din comuna Pino Torinese.

În anul 2016 a fost instalată catapeteasma sculptată în România în lemn de stejar, pentru care au început să fie pictate icoane. Biserica are ca odoare părticele din moaştele a şapte sfinţi, printre care şi Sfântul Calinic de la Cernica, primite prin bunăvoinţa Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan.

Doamna preoteasă Veronica a continuat activitatea şcolii duminicale de la Pinerolo şi aici, la Pino Torinese, ţinând aproape copiii de Biserică şi de limba română. În cadrul şcolii, micii creştini învaţă Catehismul Bisericii, să scrie şi să citească româneşte, să picteze icoane pe sticlă şi să confecţioneze obiecte artizanale româneşti.

Comunitatea parohială sprijină material nevoiaşii din România şi Republica Moldova, pentru care organizează colecte speciale. Începând cu anul 2010, comunitatea participă la programul „Braţele părinteşti” al Episcopiei Ortodoxe Române din Italia, în cadrul căruia sunt „adoptaţi” copii la distanţă. În 2018, parohia din Pino Torinese a donat în România şi Republica Moldova cărucioare pentru persoane cu dizabilităţi.

Credincioşii, despre parohia lor

Românii care se îmbisericesc la această parohie ne-au împărtăşit câteva gânduri despre biserică şi slujitorul acesteia. Domnul Ionel Dobrea ne-a spus că „în părintele Sorin avem un bun prieten de nădejde, un sfătuitor, un păstrător al tradiţiilor şi datinilor din buna şi frumoasa noastră ţară, România, de care tot timpul ne este dor”. Soţii Daniela și Florin Vlad ne-au spus și ei impresiile legate de comunitate şi relaţia lor cu preotul: „Viaţa ne-a arătat că a te ataşa de cele lumeşti nu este ceea ce duce la veșnicie. Au fost ani în care am trăit în întuneric şi, totuşi, Bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat cu doi copii. Am reuşit, credem noi, să găsim calea cea bună datorită Bunului Dumnezeu, Care ne-a trimis în ajutor doi oameni deosebiţi și care ne-au fost şi ne sunt mereu alături. În primul rând, îmi permit să vorbesc de părintele nostru duhovnic Sorin, care are foarte multe calităţi. Bunul Dumnezeu ne-a făcut să descoperim în el păstorul cel bun care se îngrijeşte de oile sale. În toţi acești ani de când îl cunoaștem nu a făcut altceva decât să ne învețe cele bine plăcute Domnului. Glasul lui care te cheamă la mântuire nu îl poți face neauzit, pentru că asta ar însemna să nu îți pese de sufletul tău, să încetezi a mai trăi. Doamna preoteasă Veronica ne-a ajutat foarte mult. Este sinceră şi gata să ajute în orice moment. Nu am cuvinte să îi mulţumesc îndeajuns. Datorită dumneaei am decis să mă întorc la Bunul Dumnezeu. Are de îndeplinit o misiune foarte grea, cu multe responsabilități. Slavă Ţie, Doamne, pentru părintele nostru duhovnic Sorin și preoteasa sa, Veronica.”

Vizitele pastorale şi convorbirile cu fiii duhovniceşti au ecou în sufletele creştinilor ortodocşi români care vin la Paraclisul Episcopal din Pino Torinese. Acest lucru reiese din unele mărturii, pe care le-am primit de la enoriaşi. Tânăra enoriaşă Elena Stratulat ne-a vorbit despre viaţa bisericească de la Pino Torinese şi relaţiile dintre preot şi credincioşi: „Am 15 ani şi de când m-am născut biserica a fost mereu prezentă în viaţa mea. Nu ştiu dacă sentimentele mele faţă de duhovnic se pot descrie prin cuvinte. După câteva luni de la botezul meu, părintele a fost hirotonit la biserica din Pinerolo şi din acel moment a fost foarte important pentru mine şi familia mea. În anii ce au urmat, în familia mea au venit pe lume și cei trei fraţi, pe care i-a botezat părintele Sorin. El are un rol foarte important în viaţa noastră pentru că ne ajută în orice problemă. Este mereu disponibil şi un bun sfătuitor, ne ajută să creştem în fapte bune spre mântuirea sufletului. Pe lângă faptul că este un bun duhovnic, este şi un om foarte gospodar şi priceput, făcând lucrurile cu rafinament şi mult gust, atent la micile detalii, datorită cărora avem o biserică frumos împodobită. Doamna preoteasă ne dă multe sfaturi, ne învaţă lucruri noi şi pentru acest lucru îi purtăm o deosebită recunoș­tință şi mult respect. Datorită părintelui şi doamnei preotese, în bisericuța noastră din Pino Torinese s-a creat o familie foarte frumoasă, în bună rânduială. Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să-i ţină sănătoși şi să ne ajute în continuare la mântuirea sufletelor.”

Şi soţii Bucur ne-au împărtăşit gândurile lor în legătură cu această comunitate: „La începutul anului 2013, am păşit pentru prima dată în această bisericuţă, unde am fost întâmpinaţi de părintele Sorin Petre şi preoteasa Veronica, alături de micuţa lor Agata. Din acel moment, în inimele noastre s-a aprins lumina dragostei către această sfântă biserică în care simţim linişte şi pace în rugăciune. Părintele, prin ale sale cuvinte de învăţătură, uneori aspre, dar întotdeauna adevărate, ne povăţuieşte pe calea cea dreaptă. Doamna preoteasă ne încurajează în momentele noastre mai delicate, având o atenţie specială pentru cei mici. În decursul acestor ani am avut binecuvântarea de a vedea bisericuţa noastră împodobin­du-se cu cele de trebuinţă. Însoţiţi de dânşii, am trăit momente speciale în cele două pelerinaje în Grecia, unde ne-am închinat multor sfinţi și a căror ocrotire o simţim pretutindeni. Mulţumim pentru răbdarea ce o au întotdeauna cu noi şi rugăm pe Bunul Dumnezeu să le-o înmulţească”.