Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Paraclisul mitropolitan din Craiova, mărturie a tradiţiei populare gorjene

Paraclisul mitropolitan din Craiova, mărturie a tradiţiei populare gorjene

Un articol de: Pr. Ioniţă Apostolache - 14 Feb, 2009

Una dintre cele mai bogate şi valoroase game de cioplituri în lemn din toată ţara se găseşte în partea de nord a Olteniei, în judeţul Gorj. Biserica din lemn cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor“ din curtea Catedralei mitropolitane din Craiova a fost strămutată în anul 1976 din comuna Comăneşti, în timpul arhipăstoririi la Craiova a patriarhului Teoctist.

A fost restaurată, iar astăzi este paraclis mitropolitan. Adăposteşte părticele din moaştele Sfântului Ierarh Dimitrie al Rostovului, Sfânta Cuvioasă Alexandra şi Sfântul Cuvios Ilarion Schimonahul. Beneficiază de o pictură impresionantă pe un fond verde-albăstrui, reprezentările sfinţilor fiind deosebit de expresive, predominând culorile alb, auriu, verde şi roşu.

În continuarea Văii Jiului, cunoscută pentru istoria şi monumentele sale, se întinde comuna Comăneşti, pe aria căreia se află mai multe biserici din lemn, printre care şi biserica din satul Tălpăşeşti, ridicată pe la anii 1780 şi strămutată în 1975 în curtea Catedralei mitropolitane din Craiova, în timpul arhipăstoririi la Craiova a patriarhului Teoctist. Ea face parte din cele 150 de biserici de lemn existente pe aria judeţului Gorj şi este trecută pe lista Monumentelor Istorice din România.

Ctitorită pentru a fi biserică de enorie

Înainte de a fi strămutată din satul Tălpăşeşti la Craiova, Biserica „Toţi Sfinţii“ a îndeplinit rolul de biserică de enorie. Este ctitorită de monahul Daniil, vieţuitor al mănăstirii Tismana, originar din satul Tălpăşeşti. Nu se ştie cu exactitate data construcţiei, însă însemnările de pe cărţile de cult ale bisericii arată cum că biserica ar fi fost dată în folosinţa cultului în anul 1785, atunci când Drăghici Boca, numele de mirean al monahului Daniil de la Tismana împreună cu alţi locuitori ai satului cumpărau un Ohtoih mic, donându-l „la biserica de la Tălpăşeşti cu hramul „Tuturor Sfinţilor“. Tot în acest sens există ca mărturie o inscripţie de pe o icoană, care face parte din zestrea iniţială a bisericii. Aşadar, construcţia bisericii poate fi localizată între anii 1780-1785.

La sfârşitul anului 1821, a fost prădată de armatele turceşti care veniseră aici ca să înnăbuşe revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Acum au fost furate numeroase obiecte de cult. În toamna anului următor, biserica va fi restaurată prin purtarea de grijă a localnicilor de aici şi a restauratorilor: Ciauşi Matei Corneanu şi Constantin Chilea.

În anul 1860, Biserica „Toţi Sfinţii“ din satul Tălpăşeşti a cunoscut transformări importante, fiind restaurată în totalitate de meşterul zugrav „Dimitrie ot Corneşti“, cunoscut în zonă pentru că restaurase mai multe lăcaşuri de cult. Astfel, bisericii i-au fost schimbate acoperişul, precum şi zugrăveala interioară şi exterioară care a fost refăcută în tempera.

Demersuri pentru strămutare, făcute de patriarhul Teoctist

Din anul 1894, interesul localnicilor pentru bisericuţa de lemn a scăzut, deoarece în sat a început construirea unei biserici noi, din zid, care în 1905 a fost dată în folosinţa cultului. Din acest an, biserica de lemn a fost părăsită, iar cu vremea s-a degradat. Ca o soluţie la aceasta problemă, Arhiepiscopia Craiovei a hotărât strămutarea bisericii din Tălpăşeştii Gorjului, la Craiova, în curtea Arhiepiscopiei. Lucrările de strămutare au fost coordonate de patriarhul Teoctist, arhipăstorul Olteniei din acea perioadă, care a obţinut cu greu aprobările autorităţilor locale pentru această acţiune. În anul 1975, biserica a fost adusă în curtea Arhiepiscopiei, iar în anul 1976 lucrările de reasamblare au fost duse la bun sfârşit. La acţiunea de remontare a elementelor de lemn au participat specialişti, elevi ai Seminarului Teologic din Craiova, meşteri lemnari din satul Tălpăşeşti, personalul Arhiepiscopiei etc. „IPS Teoctist, care a venit la conducerea Mitropoliei Olteniei în 1972, a găsit de cuviinţă ca pe terenul din curtea Mitropoliei să fie aşezată o biserică de lemn pentru a completa şi contrasta cu complexul de clădiri din cadrul Arhiepiscopiei, construite într-un stil mai nou. A mers în Protoieria Gorjului şi, luând legătura cu părintele protopop, a descoperit că în satul Tălpăşeşti era o biserică veche de lemn, aflată într-o stare foarte proastă. După ce a obţinut cu greu aprobările autorităţilor locale, împreună cu credincioşii de aici şi cu câţiva specialişti au dezasamblat-o pentru a o aduce în curtea Mitropoliei. Ea a fost dezasamblată cu ajutorul a două persoane din localitate, cunoscătoare a meşteşugului lemnului“, ne-a spus pr. prof. Constantin Popescu, directorul Seminarului Teologic din Craiova, care a participat activ la această acţiune.

Paraclis mitropolitan

În prezent, Bisericuţa „Toţi Sfinţii“ se constituie ca un grăitor exemplu în acţiunea de păstrare şi conservare a patrimoniului naţional. A devenit paraclis mitropolitan o dată cu terminatrea lucrărilor de reansamblare şi reconsolidare din anul 1976.

Ea se află în grija Mitropoliei Olteniei, fiind locul unde arhiereul săvârşeşte de foarte multe ori slujba Vecerniei, seara, iar dimineaţa Sfânta Liturghie. Paraclisul are program zilnic, răspunsurile la strană fiind date de cântăreţii Catedralei mitropolitane.

Paraclisul „Toţi Sfinţii“ se află în mijlocul unui spaţiu verde, fiind pusă în lumină de contrastul cu clădirile noi ce o înconjoară. Şi datorită acestui fapt, paraclisul atrage uşor atenţia credincioşilor.

În anul 2003, o delegaţie a Mitropoliei Olteniei, în frunte cu ieromonahul Grigorie Sandu, aducea din pravoslavnica Rusie la paraclisul mitropolitan părticele din moaştele a trei sfinţi: Sfântul Ierarh Dimitrie al Rostovului, Sfânta Cuvioasă Alexandra şi Sfântul Cuvios Ilarion Schimonahul. Acestea sunt aşezate la loc de cinste în paraclis, într-o frumoasă raclă la care se pot închina cei ce vizitează biserica.

Mărturie grăitoare a stilului arhitectural tradiţional românesc

Elevanţa şi plasticitatea arhitecturală a paraclisului „Toţi Sfinţii“ rezultă din ansamblul pe care-l dă atât forma ei care a rămas nemodificată, cât şi din podoabele de la interior: icoane, decoraţiuni, simboluri scluptate. Elementul esenţial îl constituie turla-clopotniţă dispusă pe pronaos şi construită din scânduri; prevăzută cu un acoperiş propriu din şindrilă de brad.

Monumentul este construit dintr-un singur material, lemnul (stejar 80%, salcâm şi brad) cu ajutorul căruia s-au putut modela foarte uşor elementele principale ale construcţiei: bolţi, căpriori, pereţi, stâlpi, catapeteasmă, icoane etc. Valoarea spaţiului este dată de decorul pictat şi sculptat, elemente ce oferă o deosebită stare de echilibru şi linişte pentru cei ce pătrund în interiorul sfântului lăcaş. Faţada cu pridvor leagă foarte bine arhitectura paraclisului de cea a caselor ţărăneşti din zona Gorjului.

Este împodobită de o pictură impresionantă pe un fond verde-albăstrui, reprezentările sfinţilor fiind deosebit de expresive, predominând culorile: alb, auriu, verde şi roşu. În prezent, în partea de nord a naosului se mai cunosc chipurile a trei sfinţi, dintre care s-a putut identifica doar chipul Sfântul Trifon, iar în altar se păstrează foarte bine chipurile Sfinţilor Trei Ierarhi: Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul.

Din patrimoniul iniţial se mai păstrează patru icoane, toate realizate de acelaşi meşter zugrav: Deisis, Sfântul Nicolae şi Arhanghelul Mihail, în două ipostaze. Valoarea artistică a primei icoane este dublată de cea documentară, pe ea fiind notat, în partea de stângă de jos, anul după care specialiştii au stabilit data de ctitorie a monumentului(1780).

Cu timpul, zestrea paraclisului „Toţi Sfinţii“ s-a îmbogăţit cu peste 100 de icoane realizate de meşteri zugravi renumiţi: Ion Manta, Constantin Zugravul, Matei Zugravul sau de penelul atât de priceput a lui Chiriţă Zugravul. Interiorul bisericii este marcat de prezenţa tâmplei pictate, care poartă pecetea preotului artist „Dumitru ot Cotneşti Zugravu 1860, aprilie 9“, aşa cum apare imprimat pe uşa diaconească din dreapta.