Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Pe urmele moaștelor Sfântului Antonie, în Franța

Pe urmele moaștelor Sfântului Antonie, în Franța

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, anul acesta, în 16 iulie, o parte din preoții slujitori ai Bisericii „Sfântul Antonie cel Mare”-Curtea Veche din București, respectiv: pr. paroh Gheorghe Zaharia, pr. dr. Ciprian Florin Apetrei și pr. Florin Scuturoiu, însoțiți de părintele profesor Constantin Pătuleanu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, au efectuat un pelerinaj în sud-estul Franței, cu scopul vizitării unor mănăstiri și biserici care adăpostesc moaștele mai multor sfinți care au o cinstire deosebită în rândul credincioșilor din Patriarhia Română.

Încă de la primele ore ale dimineții, a fost vizitată biserica abațială din satul Saint Antoine l'Abbaye (la 60 km de Grenoble) din dioceza de Grenoble-Vienne. Deși în prezent aproape anonimă, biserica aceasta, construită pe parcursul a aproape 400 de ani (1180-1470), es­te una reper în istoria monahis­mu­lui apusean și de o importanță deosebită, întrucât adăpostește o în­semnată parte din moaștele Sfântului Antonie cel Mare. Vizita­rea bisericii din comuna ce poartă numele marelui părinte al mona­his­mului are o valoare simbolică cu totul deosebită, căci, prin bu­nă­­voința Episcopului de Grenoble-Vienne, Monseigneurul Guy de Kerimel, Biserica Sfântului Anto­nie din centrul istoric al Bu­cu­reștiului a primit în dar, în data de 4 iulie 2017, un fragment din moaș­tele Sfântului Antonie cel Mare.

Repere hagiografice

Despre Sfântul Antonie cel Mare, monahul cu viață îngerească, s-au scris nenumărate studii până în prezent, majoritatea punând un accent deosebit nu doar pe latura istorică a vieții părintelui monahismului, cât pe învățătura lui, ce a fost difuzată în spațiul european cu predilecție de către ucenicul acestuia, Sfântul Atanasie cel Mare, Episcopul Alexandriei. „Conform tradiției, în 561, la mai bine de două secole după moartea sa (a Sfântului Antonie cel Mare, n.n.), s-a descoperit locul unde a fost îngropat, iar rămășițele sale au fost transferate la Alexandria. Când în 635 arabii au cucerit Egiptul, rămă­șițele sale au fost duse în sigu­ranță la Constantinopol. În 1070, împăratul bizantin le-a oferit unui nobil francez, Josselin, care le-a adus la proprietatea sa din La Motte-Saint-Dedier, în sudul Fran­ței, unde a fost construită o biserică pentru a adăposti aceste moaște”, a explicat părintele Constantin Pătuleanu în studiul său Sfântul Antonie cel Mare în spiritualitatea răsăriteană şi apuseană (Editura Basilica, București, 2017). Descoperirea moaștelor Sfântului Antonie cel Mare a reprezentat o noutate și, în același timp, o adevărată binecuvântare pentru credincioșii români. Chiar dacă Sfântul Antonie a dorit ca trupul lui să rămână ascuns în mormântul pregătit de ucenicii săi, voința lui Hristos a fost alta, după cum tot Sfântul Atanasie mărturisește: „Domnul îi arată [pe sfinți - n.n.] ca pe niște sfeșnice”. „Două sunt motivele - amintește Isidor de Sevilla - pentru care Dumnezeu îngăduie lucrul acesta: 1) pentru ca «și în felul acesta, cei ce aud să cunoască câtă putere dau poruncile lui Dumnezeu ca să fie împlinite», și 2) «pentru ca să se aprindă și ei de râvnă pentru a porni pe calea virtuții»”.

Așadar, în biserica abațială din satul Saint Antoine a fost oficiat Acatistul Sfântului Antonie cel Mare în prezența câtorva membri ai comunității din Saint Antoine l'Abbaye, iar părintele paroh Gheor­ghe Zaharia a oferit bisericii abațiale o icoană pictată pe lemn a Sfântului Antonie cel Mare, o cruce de binecuvântare, precum și mai multe cărți despre Sfântul Antonie cel Mare. Domnul Pierre Milliat, membru al comunității din Saint Antoine l'Abbaye, a făcut o prezen­tare cuprinzătoare a bisericii și a activităților ei, mul­țumind pentru această vizită de o însemnătate deosebită efectuată într-un an jubiliar, căci, în 2019, s-au împlinit 900 de ani de la prima sfințire a bisericii care adă­pos­tește moaștele Sfântului ­Antonie cel Mare.

Prima gazdă a moaștelor Sfântului Antonie cel Mare în Franța

Înainte să ajungă aici, moaș­tele Sfântului Antonie cel Mare au poposit o perioadă la Arles. Ia­tă motivul următorului obiectiv vizitat: Catedrala Saint-Tro­phime din Arles, construită în stil romanic, cu puternice in­fluențe provensale. Într-una din capelele acestei catedrale se află expus într-o raclă capul Sfântului Antonie cel Mare, această biserică fiind prima din Franța care a adăpostit relicvele părintelui monahismului oriental.

La plecarea în Franța, amin­tește părintele Constantin Pă­tuleanu, Josselin a cerut moaș­tele Sfântului Antonie cel Mare de la Împăratul Roman al IV-lea Diogenes și le-a adus în Franța în localitatea La Motte-au-Bois, care va deveni, mai târziu, Saint-Antoine en Viennois. În 1083, Episcopul de Valence și vicarul Arhiepiscopiei de Vienne, Gontard, a donat Abației benedictine „Saint-Pierre de Montmajour” (în apropiere de Arles) cinci biserici, prima dintre acestea fiind cea din satul Saint-Antoine. Aici benedictinii au înființat, la aceeași dată, un Priorat. Nobilul Didier Mallen și fiul său, Guigues de Didier, au dăruit benedictinilor și moaștele Sfântului Antonie cel Mare. Aici, mai târziu, Guigues de Didier a construit o biserică, sfințită la 20 martie 1119 de Papa Calist al II-lea (1119-1124), locaș în care au fost depuse moaștele Sfântului Antonie și unde acestea vor rămâne timp de două secole, până în anul 1290. Biserica este cunoscută astăzi cu numele: „L'Église Abbatiale de Saint-Antoine en Dauphiné”.

Pe urmele Sfântului Ioan Casian la Marseille

Ultima biserică vizitată a fost Abația „Saint Victor” din Marseille, una dintre mănăstirile înființate de Sfântul Ioan Casian la venirea sa în Provence, în anul 415. Aici, clericii pelerini din București s-au închinat unui fragment din moaștele părintelui dobrogean și au vizitat cripta bisericii unde se află mormântul Sfântului Ioan Casian. În această biserică închinată Sfântului Mucenic Victor poate fi văzută și o icoană a monahului străromân dăruită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în vremea păstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, cu ocazia aducerii spre închinare la Iași, în 12-18 octombrie 2002, a moaș­telor Sfântului Ioan Casian.