Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Sfânta Muceniță Filofteia, cinstită în Bucureşti

Sfânta Muceniță Filofteia, cinstită în Bucureşti

Un articol de: Pr. Eugeniu Rogoti - 24 Oct, 2019

Biserica „Sfântul Gheorghe”-Plevna, din preajma Spitalului Militar Central din Bucureşti, are şi hramul Sfintei Mucenițe Filofteia, cinstită de ctitorii de la începutul veacului al 20-lea. Icoana cu viaţa sfintei ocroteşte acest locaş încă din 1876, dându-i şi al doilea hram. Parohia a primit anul acesta în dar un veşmânt care a acoperit, pentru o perioadă, cinstitele moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia la Curtea de Argeş.

Sfânta Filofteia este cinstită în întreaga țară, fiind cunoscută pentru viaţa ei plină de râvnă, dar şi pentru suferinţa pe care a îndurat-o datorită credinţei fierbinţi şi a iubirii de străini. Moaştele sfintei se află în noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeş. Cu ocazia sosirii la Bucureşti a cinstitelor sale moaşte în zilele de prăznuire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, prezentăm una dintre frumoasele biserici din Capitală care o are ca ocrotitoare. 

Biserica de pe Calea Plevnei, care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, o cinsteşte de mai bine de 150 de ani pe Sfânta Muceniţă Filofteia, după ce nişte târgoveţi au înzestrat-o cu două icoane frumoase, re­prezentându-i pe Sfânta Filofteia şi pe Sfântul Nicolae. Acest lucru se întâmpla la 1876, când pe locul actualei biserici era una din lemn, care avea hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Locaşul este cunoscut în Bucureşti şi pentru faptul că, după Răscoala de la 1848 împotriva stăpânirii otomane, doi ofiţeri şi 47 de pompieri căzuţi în lupte au fost înmormântaţi în curtea bisericii. Acest lucru a fost consfinţit mai târziu printr-un monument funerar care se află la intrarea în curtea sfântului locaş. 

În 1908, din cauza degradării bisericii din lemn, Elisabeta Nichifor împreună cu alţi ctitori au construit o nouă biserică, din zid, aceasta primind două hramuri noi: „Sfântul Gheorghe” și „Sfânta Filofteia”, iubită de enoriaşi datorită frumoasei icoane care se afla deja de peste patru decenii în locaş la închinare. Ctitorul principal a făcut dania spre pomenirea fiicei sale Mărioara, decedată prematur, la vârsta de 20 de ani, în 1902. Monumentul funerar al acesteia se găseşte tot la intrarea în curtea bisericii, pe partea dreaptă.

Biserica a fost târnosită în 1909, pe când era Mitropolit Primat Atanasie Mironescu. Catapeteasma a fost sculptată în lemn de tei de sculptorul Babic şi acoperită cu schlag-metal, ceea ce-i dă o strălucire cu totul aparte. Din cauza fisurilor apărute după cutremurul din 1940, dar şi a bombardamentelor, biserica a fost consolidată şi reparată după război. Pictura în frescă a locaşului a fost realizată mai târziu de pictorul Nicolae Stoica. După cutremurul din 1977, biserica a fost din nou reparată, mai ales în zona acoperişului, iar pictura înnegrită de fum, restaurată de pictorul Petre Achiţenie. După 1990, noul preot paroh, părintele Vartolomeu Bogdan, care era secretarul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, s-a îngrijit de zidirea unei capele cu hramul „Sfânta Treime”, unde se pot săvârşi slujbe cu diferite ocazii, precum şi în cazul închiderii pentru lucrări de reparaţii a bisericii mari, cum s-a întâmplat cu ocazia celei mai recente restaurări. 

Biserica „Sfântul Gheorghe”-Plev­na îşi înalţă turlele deasupra caselor care o înconjoară, fiind un reper pentru zona în care se află Spitalul Militar Central. Recent, aceasta a fost restaurată la exterior şi acum se poate vedea toată frumuseţea ei, gândită de arhitecţii de la începutul veacului trecut. La interior continuă lucrările de restaurare a picturii, dar biserica şi-a recăpătat, în cea mai mare măsură, strălucirea de odinioară, slujbele fiind o mare mângâiere pentru toţi credincioşii din apropiere, dar şi pentru cei care vin de departe. Cel de-al doilea hram, al Sfintei Filofteia, este marcat prin slujbele închinate ocrotitoarei sfântului locaş, dar şi prin pachete de hrană dăruite cu drag celor care calcă pragul locaşului la 7 decembrie, în fiecare an.

Părintele paroh al bisericii, pr. prof. dr. Constantin Preda, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, ne-a spus că „enoriaşii bisericii au avut evlavie la Sfânta Filofteia încă din secolul al 19-lea, atunci când au fost aduse cele două icoane de târgoveţii din zonă. Ulterior, acest lucru s-a văzut şi prin cel de-al doilea hram. Sfânta Filofteia este cinstită mai ales ca ocrotitoare a tuturor copiilor care suferă din cauza violenţei în familie. Anul acesta, prin purtarea de grijă a domnului doctor Adrian Barbilian, enoriaş al bisericii noastre, Înalt­preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a dăruit parohiei un veşmânt al Sfintei Filofteia, care urmează să fie aşezat într-o raclă specială în sfântul locaş”. La Biserica „Sfântul Gheorghe”-Plevna din Protoieria Sector 6 Capitală mai slujesc doi preoţi, pr. George Ghionea şi pr. Iuliu Adrian Blaga.