Sinistraţii neinundaţi de la Trifeşti

În comuna Trifeşti, judeţul Iaşi, viaţa decurge într-o tăcere apăsătoare şi o aşteptare continuă. Fiecare suflet speră să se întoarcă cât mai repede la casa lui, fără să o ia de la capăt şi fără să-şi piardă agoniseala de o viaţă. Satul Trifeşti a devenit a doua casă pentru cei care locuiesc în satele Hermeziu şi Vladomira. Poate fi un paradox, căci la Trifeşti se vorbeşte de sinistraţi sau evacuaţi, fără să fi fost inundaţii. Totuşi, autorităţile au hotărât ca, preventiv, să evacueze oamenii din cele două sate. Nu vor să se întâmple ceea ce s-a mai întâmplat în alte sate din judeţ, unde oamenii au fost luaţi pe nepregătite de ape. Satele Vladomira şi Hermeziu sunt aşezate pe cursul râului Prut, care a fost sub Cod roşu, existând riscul să iasă din matcă şi să inunde tot ce-i stă în cale.

Oamenii au început să plece din sate încă de duminică noapte, atunci când s-a auzit că va veni viitura pe Prut. Care mai de care pe la rude, în satele în care nu domneşte pericolul de a fi inundaţi, sau pe la oraş. Dar cei mai mulţi dintre ei au rămas să doarmă în locurile amenajate de Primăria Trifeşti: fie în căminul cultural, fie în biblioteca satului, fie în şcoală sau grădiniţă sau chiar în biserică. Aproximativ 2.000 de suflete, dintre care 540 de copii, îşi petrec timpul plângând după gospodăriile lor sau aşteptând să fie lăsaţi să se întoarcă în satele lor. Hermeziu şi Vladomira au devenit ţinuturi interzise, şi asta pentru că, potrivit „ordinelor de sus“ aşa cum le spun în taină oamenii, jandarmii nu-i lasă să se întoarcă în sate. Autorităţile nu vor ca viitura, atunci când va veni ea, să-i surprindă pe cei care au rămas la locuinţele lor. Pentru mângâierea celor nemulţumiţi de acest lucru, Jandarmeria a pus la dispoziţia oamenilor un autobuz care îi duce pentru două ore în sat, ca să apuce a îngriji animalele rămase în curte în calea apelor.

Într-o înţelegere tacită, cei sinistraţi s-au împărţit în două tabere: cei care au grijă de oamenii lor şi cei care au grijă de animale. Fiecare animal din orice gospodărie a fost dus într-un loc ferit de ape. Iar oamenii, cu rândul, îşi păzesc singura avuţie cu care mai pot rămâne dacă ar fi să li se întâmple ceva. Dorm sub cerul înstelat, sau în ploaie, cu capul pe o buturugă sau la umbra căruţei. Puţini sunt cei care se pot bucura de un cort. Potrivit declaraţiilor primarului Comunei Trifeşti, Alexandru Ivănucă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi va amplasa în această zonă două corturi militare.

Mobilizare generală în Cercul Pastoral nr. 5

Dumnezeu ajunge şi la ei. Un preot îi cercetează de sănătate şi de mâncare. E acelaşi care îi cercetează pe toţi de când s-a dat alarma de evacuare. Deşi oamenii sunt cazaţi în diferite locuri, ei se strâng mereu la biserică. Aici, părintele paroh, Mihai Benone Chelaru, împreună cu enoriaşii lui le oferă o masă caldă. La iniţiativa sa, toţi preoţii care fac parte din cadrul Cercului Pastoral Iaşi - Prut Nr. 5 (Protopopiatul Iaşi 1) aduc mâncare pentru persoanele evacuate. Zilnic, se rânduieşte câte o parohie care susţine masa de dimineaţă, la prânz şi seara. „Ştim că oamenii primesc pachete şi de la alte instituţii şi de la Primărie, dar face mult o mâncare caldă. Astăzi (n.r: 30 iulie) am avut la masă peste 200 de persoane, numai la masa de amiază. Pe lângă masă, ei pot sta şi la o sfântă rugăciune, îşi pot pleca genunchii în biserică şi se pot ruga la Dumnezeu să îi scape de năpastă. Iar noi le oferim ce avem: o masă, un loc unde să doarmă şi mai ales o vorbă bună“, ne-a declarat pr. paroh Benone Chelaru.

Nu au fost uitate nici persoanele bolnave care nu s-au putut deplasa la biserică. Părintele paroh, împreună cu preotul de rând cu masa, a dus mâncare şi acestora, exact în locurile în care au fost cazate. Parohia „Sf. Mare Mc. Dimitrie“ a primit şi un ajutor nesperat din partea Baroului Iaşi. Astfel, reprezentanţii acestei instituţii au adus alimente, haine, apă minerală şi jucării pentru aproximativ 200 de persoane. Toate au fost centralizate şi donate persoanelor evacuate.

Căldura şi emoţiile au făcut victime în rândul sinistraţilor

De peste 30 de ori a fost solicitată ambulanţa pe 30 iulie în comuna Trifeşti. Şi toate cazurile au fost din rândul sinistraţilor: persoane bolnave de inimă, persoane care trebuie să facă dializă, persoane cu colici biliare, cu diabet, astm şi chiar persoane cu paralizii. Unele au fost tratate pe loc, iar cele mai multe au fost trimise către spitalele ieşene. Nici jandarmii nu au fost feriţi de probleme. Din cauza oboselii excesive, unui jandarm i s-a făcut rău, fiind chemat pentru această urgenţă chiar SMURD-ul.

La Trifeşti au fost aduse în numai două zile aproximativ 300 de forţe militare: jandarmi sau angajaţi ai Inspectoratului General pentru situaţii de Urgenţă şi chiar poliţişti. Unii incarcă sacii cu nisip meniţi pentru a apăra zona de inundaţii, iar altii veghează la liniştea din sat. Şi asta pentru că, potrivit agentului şef post Poliţia Trifeşti, Mihai Munteanu, oamenii au devenit nervoşi din cauza oboselii şi a aşteptării: „Sunt supăraţi. Vor să se întoarcă în sate, la casele lor, promiţând că vor veni de bună voie atunci când va fi pericol“.

Organizare excepţională, la Primăria Trifeşti

Autoritaţile locale par a ţine totul sub control la Trifeşti. Angajaţii Primăriei au fost chemaţi la serviciu zi-lumină. Fiecare ştie ce are de făcut. O echipă cu pachetele, alta cu saltelele şi păturile, alta cu cazarea sau cu ce mai este de trebuinţă. Cineva face permanenţă la telefon, pentru a ţine legătura cu Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi sau cu Direcţia Ape. Şi voluntarii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Trifeşti din cadrul Primăriei şi-au făcut cu bine datoria, atât cât a fost de competenţa lor. Fiind localnici şi vecini cu sinistraţii, au reuşit să-i convingă mai uşor să-şi părăsească locuinţele şi să se lase evacuaţi. Practic, la Trifeşti se munceşte din greu pentru a preveni şi nu pentru a scoate de sub ape sate inundate.

▲ Casa Memorială „Costache Negruzzi“, în pericol de a fi inundată

Pentru că se află în unul din satele evacuate, Hermeziu, autorităţile locale şi judeţene au hotărât să evacueze toate obiectele de patrimoniu care se află în Casa Memorială „Costache Negruzzi“. Astfel, obiecte unicat care au aparţinut familiei Negruzzi vor fi mutate într-o locaţie sigură a Muzeului Literaturii Române din Iaşi până la anularea Codului roşu şi până la trecerea pericolului. Pentru că este vorba de obiecte de valoare, evacuarea pieselor din muzeu se face sub strica supraveghere a reprezentanţilor Muzeului Literaturii Române Iaşi, a Direcţiei de Culte Cultuă şi Patromoniu Local Iaşi şi a unui echipaj al Jandarmeriei Române.

▲ „Oare mă va ierta banca, dacă am fost inundată?“

La streaşina bisericii, o fetiţă cam de 9 anişori plânge alături de mama sa. Mama, pentru că a lăsat totul acasă şi nu ştie dacă va mai găsi aşa cum a lăsat. Fata, pentru că îi este dor de jucării, de păpuşa de la tata şi de căţelul Linda. Şi a mai uitat ceva: rochiţa pe care i-a dăruit-o nana ei, când a împlinit 8 ani. Mama o priveşte neajutorată şi îi promite, printre lacrimi, că îi va cumpăra una identică.

Mai departe, la umbra unui copac, o altă femeie suspină în gol. „Am muncit doi ani la rând ca să-mi fac o casă, să trăiesc decent. Numai în trei camere am băgat 200 de milioane. Ce mă fac acum? Tare am mai muncit şi dacă vine dezastrul?“, ne spune, printre lacrimi, Lucica Istudor. „Eu am făcut rată vara asta de 30 de milioane ca să-mi cumpăr mobilă. Cu cinci copii, nu mi-am permis mai mult. Şi acum ramân pe drumuri. Oare mă va ierta banca dacă am fost inundată?“ se întreabă Dana Axinte, o altă persoană evacuatş din Hermeziu.