Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Traunwalchen, un sat bavarez care dă viitor trecutului

Traunwalchen, un sat bavarez care dă viitor trecutului

Un articol de: Dumitru Manolache - 29 Sep, 2019

Cartier al orașului german Traunreut, din districtul Upper Bavaria, Bavaria Superioară, Traunwalchen este în realitate un sat tipic zonei, cu aproximativ 1.500 de locuitori. Într-una din zilele acestei toamne am vizitat și noi acest sat, mai precis „cătunul” Parzing, locuit de 60 de săteni, tineri și bătrâni, care se ocupă în principal cu creșterea vacilor și cultivarea pământului. Aici aveam să descoperim cum se face zootehnie modernă, extrem de rentabilă, și cât de importante sunt moștenirea culturală și tradițiile zonei, pentru a da „trecutului un viitor”.

La începutul acestei toamne, o echipă de jurnaliști ai Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, însoțită de părinții protopopi Grigore Melnic, de la Câmpina, și Cristian Burcea, de la Ilfov Nord, și îndrumată cu bucurie și competență de părintele Constantin Bartok, parohul bisericii românești din Traunreut, a vizitat una dintre cele mai pitorești zone din Bavaria Superioară. O întindere verde, cu vaste culturi de porumb și soia, cu pajiști întinse, pe fundalul cărora se proiectează imaginea splendidă a munților. Am ajuns așadar în „cătunul” Parzing, care aparține de satul Traunwalchen, unde câteva familii de țărani cresc împreună peste 200 de vaci. Aici aveam să fim oaspeții ansamblului folcloric local „GTEV D’ Traunviertler Traunwalchen”, care ne-a prezentat o suită de dansuri tipic bavareze, specifice locului.

Istoria celor 13 „cătune”

Satul Traunwalchen este o așezare pitorească, cu o istorie bogată, cunoscută mai ales pentru școala sa de muzică și școala elementară „Carl Orff”, ambele legate de numele compozitorului și educatorului muzical german Carl Orff (1895-1982). Lucrarea cea mai cunoscută a acestuia este cantata pitorească „Carmina Burana”, care a devenit una dintre cele mai populare opere corale ale secolului XX.

Satul este așezat pe cursul râului Traun, un afluent al lui Alz, la o altitudine de 556 m deasupra mării, și dispune de 13 „cătune”, impropriu numite așa. În realitate, mici comunități locale formate din familii înrudite, înfiin­ț­ate în jurul unor ferme particulare care se ocupă cu creșterea vacilor și cultivarea pământului. În istoria localității sunt men­ționate ravagiile ciumei din 1635, refugiul populației în perioada Războiului de 30 de ani, pierderea a 64 de tineri în perioada Primului Război Mondial și a 74 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După 1945, populația a început să crească. În 1971 a fost fondat „GTV D’ Traunviertler Traunwalchen”, un ansamblu folcloric local, foarte cunoscut în întreaga Bavarie Superioară. În 1990, satul a sărbătorit 1.200 de ani de la prima sa menționare documentară. Acest sat i-a dat pe Alois Glück, fost președinte al Parlamentului Landului Bavaria, pe Peter Ramsauer, fost ministru federal al transportului, dar și pe cardinalul Leo Schffezvk (1920-2005), fost vicar al parohiei din localitate în 1948.

O fermă complet robotizată

Mai întâi am vizitat ferma de vaci „Parzingerhof”, despre per­formanțele căreia ne-a vorbit domnul Johann Haistracher, fermier-șef: „Avem 60 de tăurași, crescuți 20 de luni pentru a fi vânduți pentru carne, 62 de vaci și peste 80 de viței. În această mică comunitate trăiesc 60 de persoane, tineri și bătrâni, care se ocupă cu creșterea vacilor și cultivarea pământului. Curățenia în grajdurile animalelor se face de către un robot, iar vacile merg singure la aparatul de muls. La această fermă, care are peste 200 de animale, lucrăm doar două persoane: eu și fiul meu. Creș­terea animalelor este o activitate care s-a desfășurat permanent în familia noastră. Eu am preluat-o de la părinții și bunicii mei. Ferma datează de prin anii 1600! Până în 1965, am avut vreo 20 de animale, în 2012 aveam 60, apoi am construit un grajd modern, investiție proprie, dar și cu fonduri europene (20 la sută din suma totală cheltuită, de peste un milion de euro), în care creștem 210 vaci. Avem 14 hectare de pământ propriu, dar am luat în arendă încă 51 de hectare, pe care le lucrăm cu utilajele noastre”, ne spune domnia sa. 

Departe de ceea ce cunoaștem de acasă, această fermă este exemplul cel mai concludent a ceea ce înseamnă tradiție, seriozitate și zootehnie modernă, practicată cu roboți sofisticați, care ușurează munca, fac rentabilă afacerea și asigură o continuitate a unei ocupații familiale ce datează de câteva secole. 

Dansuri și costume

După ce ne-am minunat de felul în care pot arăta un sat german al acestui secol și o activitate agrară la standardele prezentului, aveam să aflăm ce rol și cât de importante sunt tradițiile satului, păstrate și transmise cu sfințenie din generație în gene­rație. Mai mult, ce înseamnă viață socioculturală într-o comunitate rurală bavareză, la care participă toți membrii ei, indiferent de vârstă. Considerând vizita noastră un prilej de a-și pune în evidență tradițiile, unii dintre săteni au îmbrăcat costumele populare, iar o parte din membrii Ansamblului folcloric „GTEV D’ Traunviertler Traunwalchen” ne-au prezentat o suită de dansuri bavareze locale. Momentul biciurilor, interpretat magistral de câțiva flăcăi, trecerea permanentă prin fața noastră a Carinei, o mică bavareză care își etala frumu­sețea și costumul popular, au făcut din această întâlnire un moment memorabil.

„Ansamblul nostru de dansuri «GTEV D’ Traunviertler Traunwalchen» și-a luat numele de la o apă care curge prin zonă, există de 50 de ani și are 300 de membri, copii de la patru ani, tineri și vârstnici. În prezent, 70 de copii activează în formația noastră. Oricine poate deveni membru al ansamblului ca susținător. Încercăm prin ceea ce facem să dăm trecutului un viitor, avem mare grijă de costumul nostru bavarez și facem tot ceea ce este posibil să păstrăm obiceiurile satului. Suntem activi tot anul. Începem primăvara cu dansuri populare și cu obiceiurile sezonului, continuăm apoi cu obiceiurile și tradițiile desfășurate de Biserică, unde participăm la sărbători, și încheiem la Crăciun, când mergem cu colindul. Cei mai mulți membri provin din satele din jurul orașului Traunreut. Ansamblul nostru este singurul care activează în Traunwalchen, dar în satele vecine mai sunt alte 14 ansambluri tradiționale. Interpretăm muzică populară și dansuri tradiționale bavareze. Suntem foarte mândri de costumele noastre populare, cu pantofi speciali pentru dansuri, ciorapi, de asemenea, deosebiți, care țin picioarele calde, pantaloni scurți, bărbătești, din piele pentru dansuri, cămăși, pălării cu pană de uliu, nasturi din os de căprioară sau de cerb. Fiecare ansamblu hotărăște ce formă de pălărie să poarte. Ne bucurăm că în satele noastre mai există croitori spe­cializați care ne cos costumele”, ne-a spus domnul Florian Walter, instructorul ansamblului.

Așa am cunoscut noi o comunitate bavareză cu vechi tradiții și obiceiuri, care rezonează deopotrivă cu trecutul și prezentul, asigurându-și un viitor sigur și prosper.