Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Trei veacuri de istorie la Biserica Oborul Vechi

Trei veacuri de istorie la Biserica Oborul Vechi

Un articol de: Andrei Butu - 28 Mar, 2019

Așezată între bulevardele Pache Protopopescu și Ferdinand, la intersecția cu str. Traian, în apropierea Foișorului de Foc, Biserica „Sfinții Ioachim și Ana”- Oborul Vechi păstrează în Sfântul Altar o istorie de sute de ani prin crucea impunătoare ridicată în anul 1719, dar și prin alte podoabe de mare preț dăruite de-a lungul timpului de personalități marcante. Anul acesta se împlinesc trei veacuri de la ridicarea crucii, iar istoria continuă să se îmbogățească prin faptele și acțiunile dinamice care au loc la această parohie.

Istoria Bisericii Oborul Vechi poate fi privită din două perspective. Prima se referă la vechimea obiectelor de cult păstrate în aceste locuri, iar a doua reflectă tinerețea, înflorirea și implicarea comunității de la această parohie, cu toate că, de-a lungul vremurilor, biserica a fost închisă sau vitregită de hoți și de regimul comunist. Zona actuală a locașului a fost una dintre cele mai pitorești și mai vechi perimetre ale cartierului, renumită prin faptul că aici a fost „Târgul de Afară”, cunoscut pentru diversitatea zonelor din care veneau comercianții. Timpul a rămas în loc pentru acești meșteșugari prin numele străzilor care îngrădesc perimetrul bisericii: Olari, Călușei, Vaselor, Chiristigii, Brașoveni.

Aici, la marginea orașului București, pe un loc puțin înalt, ca o colină, la întretăierea drumurilor ce legau orașul București de orașele de pe Valea Dunării și satele învecinate de unde veneau locuitorii pentru schimburi comerciale, a fost ridicată în anul 1719, în semn de mulțumire, o cruce impunătoare din piatră de către serdarul Matei Mogoș, dregător din timpul epocii brâncovenești. În timp, crucea a fost îngrădită, a devenit troiță, iar evlavia credincioșilor a fost încununată cu clădirea unei biserici în jurul ei.

Crucea, semnul biruinței

Pentru că familia serdarului Matei Mogoș a scăpat de molima ciumei, care decimase populația orașului, comandantul de oaste și-a cheltuit o mare parte din averea sa pentru ridicarea crucii ce se află astăzi în altarul Bisericii „Sfinții Ioachim și Ana”, un adevărat giuvaier arhitectonic. Crucea este construită din piatră calcaroasă de la Câmpulung, are o înălțime de aproximativ 5 metri, o lățime de 1,60 metri, brațe de 40 de centimetri și o greutate de 5 tone. „A fost adusă calup și a fost sculptată aici. Carul cu boi ar fi făcut între 6 și 8 luni pe drum. Era considerată făcătoare de minuni, fiindcă dispăruse ciuma odată cu așezarea ei aici”, a spus parohul bisericii, pr. Ciprian Tudor.

Crucea din piatră se remarcă prin sculpturile frumoase, arabescurile bizantine și pictura cu Hristos cu cei doisprezece Apostoli. De asemenea, are inscrip­ționat cu caractere chirilice textul prin care serdarul Matei Mogoș aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile Sale și din care aflăm anul ridicării acestei impunătoare cruci. „(…) O buni credincioși călători, care pe aici treceți și pre cinstita Cruce în slavă vedeți, pe a credincioșilor podoabă și a dracilor stricare, așter­nut picioarelor lui Iisus Christos. Ei vă închinați cu dragoste mare, că pre dânsa s-a înălțat Dătătorul de viață. Ru­gați-l pe țară să o păzească de rele de primejdii ca să nu pață, iar pe cel ce a lui cheltuială Cruce a înălțat, al ţărei Mare Serdar Matei Mogoş să știți că s-a chemat. Păzit de cele rele Dumnezeu să-l miluiască și spre împărăția cerească ajute-i să moștenească. Leat 1227 (1719)”.

Din troiță, biserică și din faptă, rugăciune

Crucea nu era acoperită sau protejată de intemperii sau de animalele de lângă obor care se adăposteau lângă ea pentru a avea umbră în zilele călduroase. Acest lucru avea să se schimbe odată cu trecerea Mitropolitului Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei pe lângă acest loc. Ierarhul a văzut animalele și i-a spus protopopului zonei să o îngrădească. „Protopopul cu oamenii zonei au făcut o troiță. Altarul de astăzi al bisericii noastre este troița de atunci care ocrotea crucea de zăpadă, ploi și animalele din obor. Orașul a început să se extindă, oborul s-a mutat, iar troița aceasta a devenit biserică, de unde și denumirea de Oborul Vechi. În anul 1760 avem confirmarea că era deja construită și la 1781 o altă confirmare atestă icoana hramului donată și semnată de domnitorul Alexandru Ipsilanti”, a spus părintele Ciprian Tudor.

Fostul paroh, pr. Athanasie Negoi­ță (1936-1993), care a slujit în această biserică timp de 60 de ani, a consemnat într-o monografie a bisericii momentul în care crucea impunătoare de aproximativ 5 ­tone a fost ruptă din cauza cutremurului din 1940. „Părintele ­Athanasie Negoiță a scris că a ­căzut lângă postamentul ei, iar minunea cea mai mare a fost că ea s-a făcut cumva ușoară, iar ­oamenii au putut să o ridice cu un sistem de scripete și întărită cu scoabe de fier”, a arătat părintele Ciprian Tudor.

Sfinții și Drepții Ioachim și Ana, ocrotitorii familiei creștine

Acest locaș de cult se distinge nu numai prin impunătoarea cruce care se află în Sfântul Altar, ci și prin icoana Sfinților Ioachim și Ana, donată bisericii de domnitorul Alexandru Ipsilanti în anul 1871. A fost adusă de la Constantinopol și are o inscripție în limba greacă ce face referire la familia Ipsilanti: „Rugați-vă către Domnul sfinților pentru robii lui Dumnezeu Alexandru Ipsilante și Ecaterina Doamna, cu fiii lor”. Oamenii aveau o evlavie deosebită față de această icoană. „Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana sunt recunoscuți ca grabnici ajutători în nașterea pruncilor și pentru cei care vor să se căsătorească. Așadar, sunt ocrotitorii familiei creștine. A fost o tradiție pe care credincioșii au respectat-o timp de câțiva ani. Aceștia rosteau acatistul sfinților timp de 40 de zile, împodobeau icoana și minunea avea loc prin ajutorul acordat familiilor care doreau să nască prunci”, a precizat parohul bisericii.

Icoana a fost furată de mai multe ori de-a lungul timpului, dar de fiecare dată a fost adusă înapoi în chip minunat. „Icoana a fost furată chiar și în timpul părintelui Athanasie Negoiță, dar a fost returnată. Pe chipul Sfintei Ana a rămas o tăietură de cuțit pentru că hoții au încercat să desfacă ferecătura de argint, dar fără să reușească”, a spus părintele Ciprian Tudor.

Activități social-filantropice și seri duhovnicești

La Parohia „Sfinții Ioachim și Ana”-Oborul Vechi din Capitală nu sunt neglijate activitățile social-filantropice și nici cele du­hovnicești sau culturale. Sunt organizate periodic conferințe tematice cu mari duhovnici din țară dedicate credincioșilor de toate vârstele. La această parohie au venit să bucure credincioșii atât prin cuvânt, cât și prin slujire părinți precum Irineu Curtescu, Nicolae Tănase, Rafael Tănase. De asemenea, sunt invitate grupuri corale care susțin concerte de muzică religioasă și care sunt o adevărată încântare pentru enoriași.

Părintele Ciprian Tudor se implică activ în viața persoanelor defavorizate atât din parohie, cât și din alte zone din țară. Preotul a unit credincioșii din parohie, i-a învățat ce înseamnă milostenia, iar acest lucru se vede prin acțiunile frumoase pe care le fac împreună pentru cei sărmani. La anumite seri duhovnicești credin­cioșii au adus, în măsura posi­bilităților, alimente neperisabile, pe care le-au donat oamenilor nevoiași. În cadrul altor confe­rințe, participanții au adus câte un dar pentru copiii și familiile găzduite în Centrul social de la Valea Plopului, haine, dar și alimente.
La Parohia „Sfinții Ioachim și Ana”-Oborul Vechi este în cons­trucție și un așezământ social destinat persoanelor defavorizate. În acest centru, aproape de finalizare, va funcționa și o cantină socială, care va oferi hrană tuturor celor nevoiași. Preotul Ciprian Georgian Tudor, împreună cu familia cre­dincioșilor pe care o păstorește, oferă un model de înnoire duhovnicească a unei co­munități cu tradiție, dar și de implicare social-filantropică.